Un studiu realizat de cercetătoarea Heather Leslie, una dintre primele persoane care a identificat microplastice în sângele uman, descrie fenomenul drept o „furtună de microplastice” generată de numeroase surse de expunere încă insuficient înțelese. Raportul, care analizează peste 350 de studii științifice, arată că particulele de plastic pot pătrunde în organism prin mediul înconjurător, produse de uz casnic, obiecte pentru copii, echipamente medicale sau alimente și băuturi, scrie Euronews.
Microplastice în spitale și echipamente medicale
Cercetarea indică faptul că unele proceduri medicale pot introduce involuntar microplastice în organism. Dispozitive precum cateterele cardiace, implanturile ortopedice, implanturile mamare din silicon sau sistemele pentru perfuzii pot elibera particule microscopice de plastic. În sălile de operație au fost detectate până la 9.258 de particule de microplastic pe metru pătrat într-o singură tură de lucru. Raportul arată că și nou-născuții prematuri pot fi expuși la aceste particule. Bebelușii hrăniți intravenos în unități neonatale ar putea primi până la 115 particule de microplastic în 72 de ore doar din circuitele de perfuzie.
Jucăriile pentru copii și mediul din locuințe
Produsele pentru copii sunt, de asemenea, identificate ca surse importante de microplastice. Cărămizile de construcție, saltelele de joacă sau alte obiecte fabricate din plastic pot elibera particule de PET, polipropilenă, polietilenă sau PVC în mediul din locuință. Copiii sunt considerați mai vulnerabili deoarece inhalează mai mult aer raportat la greutatea corporală și ingeră mai ușor particule de praf în timpul jocului. Și laptele praf pentru sugari poate conține microplastice, provenite din ambalaje, la niveluri estimate între mai puțin de o particulă și până la 17 particule pe gram.
Raportul indică și o altă sursă mai puțin discutată: vopseaua. Multe tipuri de vopsea conțin polimeri plastici. Pe măsură ce stratul de vopsea se degradează sau este îndepărtat, pot fi eliberate cantități foarte mari de particule microscopice. Un singur strat de vopsea aplicat pe o suprafață de 100 de metri pătrați poate conține între 17 și 68 de cvadrilioane de particule polimerice.
Unele tehnologii climatice ar putea agrava problema
Raportul avertizează că anumite tehnologii propuse pentru combaterea schimbărilor climatice ar putea crește expunerea la microplastice. Un exemplu este injectarea de aerosoli în stratosferă, o metodă de geoinginerie solară analizată de mai multe state pentru a reduce încălzirea globală. Unele patente existente descriu dispersarea în atmosferă a unor particule foarte mici, inclusiv particule polimerice, la altitudini de până la 20 de kilometri. Acest lucru ar putea crea o nouă sursă de microplastice transportate prin aer și depuse ulterior prin precipitații.
Apel pentru reducerea utilizării plasticului
Autorii raportului spun că expunerea la microplastice nu este doar o problemă de poluare, ci rezultatul modului în care materialele plastice sunt integrate în produse și infrastructură. Particulele se pot acumula în organe și sunt asociate cu inflamații, deteriorarea celulelor și posibile riscuri cardiovasculare sau oncologice. Raportul recomandă autorităților să intensifice cercetarea impactului asupra sănătății și să adopte măsuri pentru reducerea expunerii la microplastice. Potrivit cercetătorilor, diminuarea dependenței de plastic în produse de zi cu zi ar putea reduce semnificativ acest fenomen.