„Spania a ales în mod repetat să fie împotriva Israelului. Cei care atacă statul Israel în loc să se confrunte cu regimurile teroriste nu vor fi partenerii noștri pentru a modela viitorul regiunii”, a transmis Netanyahu într-un mesaj video, preluat de Le Figaro.
El a acuzat Madridul de „ipocrizie” și „ostilitate” și a susținut că autoritățile spaniole „defăimează soldații armatei israeliene”.
„Am ordonat astăzi excluderea reprezentanților spanioli din centrul de coordonare de la Kiryat Gat”, a spus premierul israelian.
La rândul său, ministrul de externe al Israelului, Gideon Sa’ar, a scris vineri pe X: „În timpul războiului împotriva Iranului, a acționat împotriva intereselor noastre și împotriva intereselor aliatului nostru, Statele Unite ale Americii. Astăzi am decis, în coordonare cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, să notific Spania că nu va mai avea voie să participe la Centrul de Coordonare Militaro-Civilă din Kiryat Gat”.
Mecanismul internațional de control
Decizia vizează structura creată sub supraveghere americană pentru a urmări respectarea armistițiului intrat în vigoare la 10 octombrie 2025, între Israel și mișcarea islamistă palestiniană Hamas.
Acest grup reunește aproximativ 200 de militari americani și reprezentanți ai mai multor state, printre care Franța, Marea Britanie și Emiratele Arabe Unite. Rolul lor este dublu: verifică dacă este respectată încetarea focului și supraveghează livrarea ajutoarelor umanitare în Gaza, teritoriu afectat în ultimii doi ani de război.
Până acum, și Spania avea reprezentanți în acest mecanism, cu sediul în orașul israelian Kiryat Gat.
Conflict diplomatic în creștere
Tensiunile dintre Israel și Spania s-au accentuat după ce Madridul a recunoscut statul palestinian în 2024. Cele două țări și-au rechemat reciproc ambasadorii.
Premierul spaniol Pedro Sánchez este unul dintre cei mai vocali critici ai operațiunilor militare israeliene din Gaza.
Madridul s-a opus și campaniei militare americano-israeliene împotriva Iranului, lansată pe 28 februarie, și a închis spațiul aerian pentru aeronavele americane implicate.
De asemenea, autoritățile spaniole au calificat drept „inacceptabil” faptul că Israelul a continuat operațiunile în Liban după armistițiul convenit în noaptea de marți spre miercuri, între Washington și Teheran.
Cine ar putea contesta decizia
Spania a stabilit relații diplomatice cu Israelul abia în 1986, după moartea dictatorului Francisco Franco, care nu recunoscuse statul israelian și menținuse legături mai apropiate cu țările arabe.
Decizia anunțată de Netanyahu tensionează relațiile dintre Israel și Spania. Armistițiul din Gaza rămâne în continuare fragil, iar coordonarea între statele implicate în monitorizarea lui este esențială.
În practică, autoritățile israeliene controlează accesul la acest mecanism, deoarece funcționează pe teritoriul lor, ceea ce le permite să decidă cine participă. Totuși, decizia are și o componentă politică, având în vedere implicarea americană și prezența altor state, care pot contesta sau negocia această măsură.