„Recesiunea a continuat, determinată de creșterea lentă și de prețurile ridicate ale energiei, care au subminat bunăstarea economică a celor săraci”, au afirmat autorii raportului.
Documentul subliniază faptul că oficialii nu au reușit să îi urmărească penal pe autorii torturii și ai altor forme de rele tratamente, ceea ce le insuflă autorilor un sentiment de impunitate.
Amnesty International spune că autoritățile au interzis furnizarea de servicii medicale de avort prin telemedicină și că acestea continuă să creeze obstacole semnificative pentru ca Moldova să își atingă obiectivele climatice.
În Transnistria, pe care raportul o descrie ca fiind un teritoriu aflat sub ocupație rusă, autoritățile continuă să suprime libertatea mass-media și au adoptat o lege care interzice propaganda așa-numitelor „relații sexuale netradiționale”.
În ceea ce privește aspectele legate de mass-media, autorii afirmă că autoritățile au continuat să suspende licențele canalelor de televiziune pro-ruse fără un proces echitabil. În același timp, mass-media pro-europene rămân vulnerabile din punct de vedere financiar, multe dintre ele suferind de pe urma reducerii finanțării USAID.
Raportul citează, de asemenea, acuzații ale mai multor organizații media conform cărora unii politicieni pro-guvernamentali au încercat să influențeze deciziile editoriale, insinuând că o acoperire nefavorabilă ar putea pune în pericol accesul la finanțare externă.
Amnesty International critică, de asemenea, legislația privind amenzile pentru participarea plătită la proteste, susținând că aceasta nu este suficient de clară și poate restricționa practicile legitime legate de organizarea de evenimente publice.
Raportul afirmă că autoritățile au aprobat interzicerea avortului medicamentos după ce au luat în considerare o petiție anti-avort semnată de 19 persoane, fără a consulta cadrele medicale sau organizațiile societății civile care lucrează pentru protejarea drepturilor femeilor.
De asemenea, raportul atrage atenția asupra defrișărilor ilegale și subliniază necesitatea unor eforturi mai mari pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon.
„Potrivit Institutului de Mediu din Stockholm, dezastrele climatice costă Moldova 1,3 % din PIB în fiecare an. Raportul institutului din luna mai notează că, deși Moldova s-a angajat să reducă emisiile cu mai mult de 70% până în 2030 și a stabilit un cadru național care vizează atingerea neutralității climatice până în 2050, există o serie de obstacole serioase în calea atingerii acestor obiective”, se arată în document.
The post Amnesty International: Impunitate în Moldova, mass-media vulnerabilă și declin economic în 2025 appeared first on logos-pres.md.