Declarațiile ministrului Muncii și Protecției Sociale despre presiunile asupra sistemului de pensii au generat reacții politice, după ce Victoria Furtună, președinte al Partidului „Moldova Mare”, a avertizat că discuțiile din spațiul public privind o eventuală creștere a vârstei de pensionare indică faptul că sistemul nu mai face față presiunii actuale. În același timp, autoritățile susțin că o asemenea măsură nu este analizată în prezent.
„Discuțiile despre creșterea vârstei de pensionare în Republica Moldova este un semnal clar că sistemul nu mai face față presiunii actuale. Când astfel de idei apar în spațiul public, asta înseamnă un singur lucru: echilibrul dintre capacitățile economiei și obligațiile sociale a fost deja rupt”, a declarat Victoria Furtună.
„Cauzele sunt evidente și cunoscute de mult timp: declinul demografic, exodul populației active, baza slabă de venituri și creșterea presiunii asupra bugetului. Dar lucrul cu adevărat important este altul: creșterea vârstei de pensionare reprezintă doar o încercare de a compensa consecințele, fără a elimina cauzele profunde. Iar aici Moldova nu ar trebui să repete greșeala clasică – să ia decizii sensibile fără a schimba însăși modelul sistemului.
Experiența țărilor cu sisteme de pensii sustenabile arată că politica pensionară funcționează doar ca parte a unei construcții coerente. De exemplu, în Elveția, elementul-cheie nu este doar vârsta de pensionare, ci echilibrul între trei piloni: pensia de stat, contribuțiile obligatorii de economisire și economiile personale. Însă și mai importantă este flexibilitatea sistemului.
În loc să se impună o vârstă fixă și strictă, să se aplice o abordare în care fiecare persoană poate ieși la pensie mai devreme sau mai târziu, sau poate continua să lucreze fără a pierde o parte din pensie și să-și formeze o pensie suplimentară prin angajare oficială.
Acest lucru creează principalul element lipsă: legătura directă între muncă, contribuții și pensia viitoare. Pentru Moldova asta înseamnă că soluția trebuie să fie mult mai amplă decât simpla majorare a vârstei de pensionare.
Direcții posibile: stimularea angajării oficiale prin bonusuri pensionare, crearea condițiilor reale pentru economisiri voluntare, un sistem flexibil de ieșire la pensie fără restricții rigide și susținerea celor care aleg să lucreze și după vârsta de pensionare. Și, cel mai important – refacerea încrederii în sistem. Pentru că astăzi oamenii nu mai sunt siguri că vor primi ceea ce li se promite.
De aceea, întrebarea fundamentală sună așa: vrem să reducem obligațiile sau să construim un sistem cu adevărat sustenabil? Acestea sunt două abordări complet diferite. Iar alegerea pe care o facem nu va afecta doar sistemul de pensii, ci și încrederea oamenilor în stat, în general”, a mai declarat Victoria Furtună.
„La moment noi nu analizăm creșterea sau scăderea acestei vârste, deși recunoaștem că populația pe întreg teritoriul EU îmbătrânește, în sens că oamenii trăiesc mai mult, inclusiv în R. Moldova. Speranța de viață a crescut cu doi ani și cu siguranță trebuie să intervenim în ceea ce privește politicile sociale, fondul de pensionare ca să asigurăm și sustenabilitatea acestui sistem”, a transmis Natalia Plugaru, ministrul Muncii și Protecției Sociale.