Miruță a atras atenția că există un termen-limită apropiat pentru unele contracte, iar blocajele politice pot avea consecințe directe.
„Văd acest risc dacă se tergiversează aceste lucruri. Deja săptămâna aceasta era termenul în care trebuia ca Parlamentul să adopte aceste propuneri”, a declarat joi ministrul, într-o intervenție la DC News.
Fără Parlament, contractele sunt blocate
Oficialul a explicat că proiectele au trecut deja prin Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), dar nu pot fi finalizate fără votul Parlamentului.
„Trebuie trecute prin Parlament. Nu facem nimic fără aprobarea Parlamentului”, a subliniat Miruță, explicând că aceste contracte au nevoie de votul legislativului pentru a fi aprobate.
Componente fabricate în țară
Ministrul susține că statul vrea ca o parte din producție să fie realizată în România, în cadrul acestor contracte.
„Pentru că plătim acești bani, e strategic să cerem ca ceva să se întâmple pe teritoriul național. Să se fabrice niște componente, ceva, cumva, aici”, a declarat Miruță.
Importurile, confundate în trecut cu producția
El a criticat modul în care astfel de obligații au fost îndeplinite în trecut, susținând că „localizarea” – adică realizarea unei părți din producție în România – a fost tratată superficial.
„Nu poți să presupui că închizi obligația de a face ceva în România prin faptul că tu accepți o donație a unor produse (…) care s-au produs în altă țară”, a spus ministrul, referindu-se la situațiile în care obligațiile au fost considerate îndeplinite prin produse fabricate în alte țări și aduse ulterior în România.
În acest context, Miruță a dat exemplul unor contracte din perioada în care Ministerul Apărării era condus de PSD.
„Localizarea în 2022, pe ministru PSD, a presupus ca 3 milioane de euro, obligația de localizare, să însemne donarea unor produse dintr-o altă țară în România. Dacă asta este referința pentru localizare, ce facem astăzi e repetență”, a spus ministrul.
Miruță: Prețuri mai mari din cauza producției locale
Potrivit ministrului, după solicitările transmise către furnizori, în cadrul unui proces la care au participat toate instituțiile implicate, inclusiv PSD, au fost primite oferte cu prețuri mai mari.
„Acele pre-warning-uri (avertismente preliminare privind posibile creșteri de preț n.r) pe care le-am dat cu privire la propuneri cu 30% mai mari sunt perfect adevărate”, a declarat Miruță.
El a subliniat însă că aceste diferențe trebuie justificate și nu vor fi acceptate automat: „Trebuie să aibă justificare pe aceste prețuri”.
Referitor la informațiile apărute despre prețuri mai mari pentru echipamentele militare, inclusiv din partea companiei germane Rheinmetall, Miruță a susținut că diferențele de cost sunt legate de cerința ca o parte din producție să fie realizată în România.
„Nu, nu este cu 30% mai mare. Este cu localizarea României. Și este mai mic decât al altor țări”, a afirmat el.
Finanțare ieftină, dar achiziții scumpe
Ministrul a explicat că, deși statul poate obține finanțare avantajoasă pentru aceste achiziții, acest lucru nu compensează prețurile mai mari ale echipamentelor.
„Este o metodă ieftină de a te împrumuta. Dar dacă utilizezi metoda asta (…) pentru a plăti ceva cu 30% mai scump, pe ansamblu e un dezavantaj”, a spus Miruță.
„Stabilim aceste plafoane nu cu 30%, cum au propus companiile, ci la prețul cu 30% mai jos. Acceptă sau nu acceptă”, a spus ministrul Apărării.