Autoritățile de la Berlin pregătesc noi restricții privind accesul la cursurile de integrare, pe fondul presiunilor bugetare, potrivit informațiilor apărute în publicația Westdeutsche Allgemeine Zeitung.
Printre măsurile analizate se află reducerea nivelului de limbă germană cerut la finalul cursurilor, de la B1 la A2 pentru participanții cu performanțe mai scăzute.
Specialiștii avertizează însă că o astfel de decizie ar putea afecta semnificativ șansele migranților de a se angaja și de a se integra în societatea germană.
Restricțiile i-ar viza nu doar pe solicitanții de azil sau refugiați, ci și pe cetățenii Uniunii Europene, inclusiv români și bulgari, care trăiesc și muncesc în Germania.
În paralel, autoritățile au introdus deja, la începutul anului, limitări privind înscrierea la aceste cursuri.
Critici dure din partea specialiștilor
Reprezentanții centrelor de educație pentru adulți din landul Renania de Nord-Westfalia critică dur planurile guvernului. Klaus Hebborn, președintele asociației regionale a acestor centre, avertizează că măsurile ar slăbi un sistem care și-a demonstrat eficiența în timp.
„Guvernul federal slăbește masiv structurile de integrare dovedite”, a declarat acesta, susținând că restricțiile contravin chiar politicilor oficiale de atragere a forței de muncă străine.
Autoînvățare digitală și reducerea cursurilor
Documentele analizate la nivel federal includ și alte propuneri controversate: introducerea unor perioade de autoînvățare digitală fără profesori, reducerea orelor pentru cursurile de alfabetizare și diminuarea rolului testului final „Viața în Germania”, care evaluează cunoștințele despre sistemul politic, valorile sociale și regulile de bază ale societății germane.
De asemenea, cursul de orientare civică – unde nou-veniții învață despre drepturi, obligații și sistemul juridic – ar putea fi redus sau parțial înlocuit cu module online.
Măsuri motivate de lipsa fondurilor
Guvernul german justifică aceste schimbări prin constrângeri bugetare, susținând că finanțarea actuală a cursurilor de integrare nu mai poate fi menținută.
Criticii atrag însă atenția asupra unui paradox: în timp ce Germania se confruntă cu un deficit de forță de muncă și încearcă să atragă lucrători străini, reduce tocmai programele care îi ajută pe aceștia să se integreze și să acceseze piața muncii.
Pentru mulți români stabiliți în Germania, cursurile de integrare reprezintă un pas esențial pentru obținerea unui loc de muncă mai bine plătit și pentru adaptarea la viața în noua țară.