Evenimentul, organizat la Santa Marta în perioada 24-29 aprilie, reunește reprezentanți din peste 50 de țări, alături de organizații, activiști și specialiști, cu obiectivul de a stabili o strategie comună pentru tranziția către energie curată, arată Euronews.
O încercare de a reuși unde summiturile climatice au eșuat
Conferința vine după ani în care reuniunile climatice globale nu au reușit să abordeze direct problema combustibililor fosili, principala sursă a emisiilor care contribuie la încălzirea globală.Organizatorii speră ca, de această dată, discuțiile să ducă la un plan concret. Acesta ar trebui să includă reducerea dependenței economice de petrol și gaze, transformarea pieței energetice și consolidarea cooperării internaționale. Un element distinctiv este încercarea de a limita influența industriei: participanții au fost obligați să declare că nu reprezintă companii din sectorul combustibililor fosili.
Subvențiile, „linia de viață” a industriei
Una dintre principalele măsuri cerute de experți este eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili. Acestea includ reduceri de taxe, prețuri reglementate artificial sau finanțări preferențiale care mențin costurile petrolului și gazelor sub nivelul real. Potrivit specialiștilor, aceste mecanisme distorsionează piața și întârzie tranziția energetică. În locul lor, fondurile ar trebui redirecționate către energie regenerabilă și către comunitățile afectate de poluare și schimbări climatice. Reprezentanți ai organizațiilor internaționale susțin că oprirea subvențiilor ar reduce atractivitatea investițiilor în combustibili fosili și ar accelera dezvoltarea surselor curate.
Petrochimia, dependența ascunsă de petrol
Chiar dacă utilizarea combustibililor fosili pentru energie ar scădea, industria are un alt pilon important: petrochimia. Aproximativ 15% din consumul global de petrol este folosit pentru produse derivate, de la plastic și cosmetice până la echipamente electronice și textile. Aceste materiale se regăsesc în mii de produse de zi cu zi. Din acest motiv cererea de petrol va rămâne ridicată chiar și într-un scenariu de tranziție energetică. Specialiștii avertizează că fără reducerea dependenței de petrochimicale, obiectivele climatice vor fi dificil de atins. În plus, impactul acestora asupra sănătății publice și mediului este tot mai des invocat ca motiv pentru reglementări mai stricte.
Alți specialiști propun tratarea industriei combustibililor fosili similar cu cea a tutunului, considerată incompatibilă cu sănătatea publică. Printre soluțiile avansate se numără limitarea influenței industriei asupra politicilor publice, interzicerea publicității și accelerarea investițiilor în energie verde. În paralel, se discută despre reformarea lanțurilor de producție și promovarea unor modele economice bazate pe reducerea deșeurilor și utilizarea resurselor regenerabile.
Mize economice și politice ridicate
Tranziția de la combustibili fosili implică provocări majore pentru economiile dependente de petrol și gaze. De aceea, una dintre temele centrale ale conferinței este găsirea unui echilibru între obiectivele climatice și stabilitatea economică. În același timp, finanțarea „verde” devine un element cheie. Unele state, inclusiv cele din Europa, sunt presate să accelereze investițiile în tehnologii cu emisii reduse. Organizatorii summitului susțin că rezultatul final ar putea defini direcția globală pentru următorii ani în lupta împotriva schimbărilor climatice. Rămâne însă de văzut dacă toate statele vor reuși să depășească interesele economice și politice care au blocat până acum progresele semnificative. În joc nu este doar viitorul industriei energetice, ci și capacitatea comunității internaționale de a limita efectele tot mai vizibile ale crizei climatice.