- În urma hotărârii definitive de la Sofia, contractul cu EIG Re (în prezent Phoenix Re), reasiguratorul Euroins Insurance Group (EIG) — grupul bulgar care deținea EIRO înainte de falimentul acesteia — este considerat valabil din punct de vedere juridic.
- În acest caz, Euroins România, reprezentată de administratorul judiciar CITR, a fost obligată să plătească cheltuieli de judecată de aproximativ 13 milioane de euro, sau aproximativ 66 de milioane de lei, inclusiv onorariile avocaților. Acești bani urmează să fie plătiți din contul Euroins România, în loc să fie distribuiți creditorilor săi.
- În plus, hotărârea de la Sofia vine în sprijinul echipei de apărare a companiei din sudul Dunării în argumentele pe care le pregătesc nu numai în instanțele din România și în cadrul celor două proceduri deschise la Washington, ci și, potrivit Mediafax, în eventuala depunere a unei plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
- Până joi seara, CITR nu a emis nicio declarație publică privind decizia de la Sofia.
Curtea Supremă de Casație (CSC) din Sofia, cea mai înaltă instanță de apel a țării, a respins în urmă cu câteva zile (data) cererea lichidatorului român de a anula hotărârea din iulie 2024 a Curții Internaționale de Arbitraj de la Institutul de Drept Internațional Privat din Bulgaria, și anume Tribunalul Internațional de Arbitraj din Sofia, care confirmase legalitatea și valabilitatea contractului de reasigurare semnat de Euroins România și EIG cu o lună și jumătate înainte de revocarea licenței sale.
De amintit că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) din România a revocat licența de funcționare a Euroins România — care era liderul pieței de asigurări auto la momentul respectiv — la 17 martie 2023, ceea ce a dus la intrarea în faliment a asigurătorului român în luna iunie a aceluiași an. Ca urmare a acestei decizii, pe lângă litigiile din instanțele naționale, Eurohold a intentat două procese împotriva statului român la Centrul Internațional pentru Soluționarea Disputelor privind Investițiile (ICSID), cu o valoare totală de peste un miliard de euro.
Trebuie menționat că, în raportul privind cauzele falimentului Euroins, finalizat în aprilie 2024, CITR a identificat o serie de probleme operaționale și de gestionare a fondurilor care au dus la faliment, inclusiv „încheierea contractului cu EIG Re, prin care active financiare constând în titluri de valoare, creanțe din reasigurare și numerar în casă, în valoare totală de peste 1,5 miliarde de lei, au fost transferate de la societate; acest contract este înaintat judecătorului de faliment spre examinare.”
Care sunt consecințele deciziei
Curtea Supremă de Casație respinge, în esență, toate pretențiile CITR formulate în cererea inițială, prin care lichidatorul judiciar solicită anularea acestei hotărâri arbitrale și declararea nulității contractului de reasigurare.
Potrivit oficialilor bulgari, consecințele juridice directe sunt următoarele: EIG Re păstrează garanția depusă de Euroins România în temeiul acestui contract – fapt pe care autoritățile române îl consideră o deturnare a activelor asigurătorului român –, CITR își pierde dreptul de a solicita restituirea fondurilor în temeiul acestui contract în fața instanțelor bulgare, iar lichidatorul va trebui să achite o taxă judiciară uriașă – 12,77 milioane de euro – fără a include onorariile și remunerațiile, care nu sunt deloc nesemnificative, pentru serviciile juridice utilizate la Sofia.
Dincolo de efectele negative directe, aceștia susțin că decizia Curții Supreme de Justiție din Sofia s-ar putea dovedi a fi un punct de cotitură în evoluția evenimentelor și a procedurilor judiciare legate de Euroins România, având în vedere că acest contract a fost unul dintre aspectele care au stârnit cele mai aprinse dispute între autoritățile române și grupul de asigurări cu sediul la Sofia.
„Contractul de reasigurare reprezintă un pas important în acest caz complex și are un impact direct asupra adecvării capitalului asigurătorului român aflat în faliment. Valabilitatea acestui contract poate fi acceptată ca probă în viitoarele bătălii juridice, demonstrând că EIRO era o companie cu capital adecvat și solvabilă la data revocării licenței (17 martie 2023) și că era capabilă să-și acopere fără nicio dificultate cheltuielile și datoriile curente și viitoare rezultate din cererile de despăgubire și daune, garantate de reasiguratorul Grupului EIG și de reasiguratorii europeni cu care EIG Re colaborase. În plus, aceasta este și evaluarea din raportul actuarului internațional angajat în martie 2023 de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care este acționar minoritar în EIG”, au declarat reprezentanții EIG pentru Mediafax.
În plus, în temeiul acestei hotărâri, CITR este obligată să plătească aproape 13 milioane de euro cu titlu de cheltuieli de judecată instanței bulgare, după ce nu a reușit să obțină anularea hotărârii inițiale pronunțate la Sofia. În iulie 2024, reprezentanții CITR au declarat pentru Economica că hotărârea Curții de Arbitraj din Sofia, care a validat contractul de reasigurare cu EIG Re, nu are relevanță pentru procedura de faliment din România și că Tribunalul din București este singura instanță competentă să se pronunțe asupra legalității măsurii de anulare a contractului de reasigurare.
„Tribunalul din București judecă acțiunea de anulare a contractului de reasigurare încheiat între EUROINS și EIG RE și este singura instanță competentă, în conformitate cu dispozițiile legale, să se pronunțe asupra legalității unui astfel de contract, având în vedere că EUROINS face obiectul unei proceduri de faliment reglementate de legislația română. Pronunțarea unei hotărâri de către instanța de arbitraj din Bulgaria nu are niciun impact asupra desfășurării cauzei pendinte în fața Tribunalului din București, care urmărește anularea efectelor contractului de reasigurare, spre deosebire de acțiunea inițiată de EIG RE, care a avut ca obiect stabilirea legalității contractului în conformitate cu legislația bulgară. Următoarea ședință în cadrul acțiunii în anulare este programată pentru 13 septembrie 2024”, a declarat Alina Popa, coordonatoarea echipei CITR, pentru Economica, cea care gestionează falimentul Euroins, în iulie 2024.
„Aceasta ridică următoarea întrebare: dacă lucrurile stau așa, de ce s-a angajat CITR în această acțiune la Sofia și de ce provoacă acum pierderi de peste 66 de milioane de lei contribuabililor români? Pe lângă cheltuielile de judecată, trebuie luate în calcul și onorariile avocaților plătite la Sofia și, potrivit informațiilor noastre, lichidatorul a angajat una dintre cele mai scumpe firme de avocatură din Sofia, în speranța de a câștiga procesul în fața Curții Supreme de Casație. „Ce încerca CITR să demonstreze dacă arbitrajul de la Sofia era irelevant și de ce a lansat atunci această ofensivă?”, au declarat sursele din Sofia.
În plus, societatea-mamă – Euroins Insurance Group – și acționarii săi – Eurohold și BERD – au propus în repetate rânduri ca cele două părți să negocieze și să soluționeze litigiul privind contractul de reasigurare într-un mod favorabil părților vătămate și creditorilor Euroins România.
„A existat chiar o propunere publică concretă din partea lor de a reînnoi contractul de reasigurare și de a transfera portofoliul Euroins România către Euroins Bulgaria, prin care grupul bulgar ar fi preluat toate costurile actuale și viitoare legate de cererile de despăgubire și daunele pentru părțile vătămate și clienții EIRO — o ofertă extrem de nefavorabilă pentru partea bulgară, care garanta doar anumite costuri, dar niciun venit pentru grupul bulgar. Atât autoritățile române, cât și CITR au rămas tăcute, surde și oarbe la această propunere și nu au reacționat în niciun fel, iar acum, fie că le place sau nu, vor plăti prețul – activele rămân la reasiguratorul bulgar, iar lichidatorul CITR datorează instanței bulgare suma substanțială de 66 de milioane de lei”, subliniază analiștii pentru Mediafax.
Contextul conflictului
Conflictul și saga juridică din jurul Euroins România au izbucnit cu toată forța atunci când ASF a revocat licența asigurătorului în martie 2023. La acel moment, autoritățile române au contestat și contractul de reasigurare cu compania bulgară EIG Re, susținând că acesta a dus la deturnarea activelor asigurătorului român de la București la Sofia.
Bulgarii de la Euroins au susținut exact contrariul – că acest acord garanta toate costurile și obligațiile actuale și viitoare pentru despăgubiri și compensații către părțile vătămate ale EIRO, pentru care asigurătorul român datora o primă reasiguratorului.
În plus, potrivit oficialilor bulgari, acest contract de reasigurare conținea o clauză retroactivă, iar grupul bulgar a explicat că vechile obligații de despăgubire ale asigurătorului român fuseseră deja achitate în temeiul acestuia.
Conform calculelor grupului bulgar, numai pentru perioada cuprinsă între începutul anului 2023 și 17 martie a aceluiași an, EIG Re a plătit Euroins România 461 de milioane de lei în despăgubiri. În mod separat, EIG Re s-a angajat să acopere un deficit al rezervelor asiguratorului român (conform evaluării autorității de reglementare române – ASF) în valoare de 605 milioane RON și, automat la încheierea contractului de reasigurare, a furnizat EIRO o injecție imediată de capital de 262 de milioane de lei.
Potrivit companiei, în urma acestei tranzacții, EIG Re a furnizat servicii și fonduri către EIRO care depășesc cu 498 de milioane de lei prima plătită de asigurătorul român aflat în insolvență, susțin bulgarii, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere contabil, reasiguratorul nu numai că nu este debitor, ci, de fapt, i se datorează bani.
Cronologia cazului de arbitraj de la Sofia
În esență, CITR a contestat în fața Curții Supreme din Sofia o hotărâre a Curții Internaționale de Arbitraj de la „Institutul de Drept Internațional Privat” din capitala Bulgariei, datată 2 iulie 2024, care a confirmat legalitatea și validitatea contractului de reasigurare semnat de EIRO și EIG Re la 9 februarie 2023.
Potrivit reprezentanților companiei, acest acord a fost încheiat după ce conducerea de atunci a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a încetat brusc să recunoască contractele de reasigurare încheiate la acea vreme de asigurătorul român cu alte companii europene, contracte care fuseseră acceptate fără probleme de autoritatea de supraveghere în anii anteriori.
„Deși Comisia de Supraveghere Financiară din Bulgaria, care este autoritatea de reglementare directă a EIG Re, a confirmat solvabilitatea acestui reasigurator bulgar într-o scrisoare adresată autorității de reglementare din România la 14 martie 2023, ASF a ignorat complet noul contract de reasigurare al Euroins România și, la 17 martie 2023, a revocat licența asigurătorului român pe baza unor argumente controversate, dintre care unele se exclud reciproc — în primul rând pe motiv că autoritatea de reglementare identificase un deficit de capital cauzat tocmai de decizia autorității de a nu mai recunoaște contractele de reasigurare ale companiei ca fiind valabile de ani de zile, și în al doilea rând, din motive care nu erau nici financiare, nici economice, și anume o sancțiune pentru încălcări, așa cum a sugerat public purtătorul de cuvânt al autorității române presei la momentul respectiv”, au subliniat experții consultați de Mediafax.
Potrivit acestora, vicepreședintele autorității de reglementare din România responsabile cu asigurările, Cristian Rosu, a recunoscut chiar la momentul respectiv că Euroins România își achita la timp datoriile curente și a anunțat că, prin revocarea licenței, autoritatea de reglementare „curăța piața”.
„Undeva în negura trecutului se află dreptul fiecărui asigurător, care decurge din Directiva europeană Solvabilitate II și este transpus în legislația națională a fiecărui stat membru: dacă autoritatea de reglementare identifică un deficit de capital, asigurătorului i se acordă o perioadă de șase luni pentru a remedia neconformitatea cu Cerința de Capital de Solvabilitate (SCR) sau, respectiv, o perioadă de trei luni pentru a remedia neconformitatea cu Cerința de Capital Minim (MCR) . Acest mecanism nu a fost respectat de autoritatea de reglementare din România, care a revocat direct licența. În cele din urmă, revocarea licenței EIRO a dus automat la declararea insolvenței Euroins România trei luni mai târziu – pe 9 iunie”, subliniază avocații din sectorul asigurărilor.
Motivarea judecătorilor Curții Supreme din Sofia
Decizia Curții din Sofia privind contractul de reasigurare este definitivă și nu poate fi anulată. Curtea Supremă de Casație este instanța finală și cea mai înaltă din țară care poate pronunța o hotărâre cu privire la sentința arbitrală referitoare la contractul dintre EIRO și EIG Re. Această decizie pune capăt disputelor privind legalitatea și valabilitatea contractului de reasigurare, iar EIG Re și-a confirmat dreptul de a păstra prima plătită în urma rezilierii contractului de reasigurare cu Euroins România, care a fost cauzată de revocarea licenței asigurătorului român.
În urma hotărârii Curții Supreme din Sofia, CITR va trebui să plătească, de asemenea, aproape 13 milioane de euro cheltuieli de judecată – cheltuieli care vor fi suportate, în realitate, de părțile vătămate și de creditorii Euroins România, precum și de contribuabilii români – aceștia din urmă fiind cei care, în cele din urmă, suportă întotdeauna costurile.
În hotărârea lor, judecătorii Curții Supreme din Sofia confirmă că procedura de arbitraj desfășurată în fața Curții Internaționale de Arbitraj din Sofia s-a derulat cu respectarea strictă a legislației europene și bulgare și că nu există motive care să justifice nulitatea parțială și/sau totală a contractului de reasigurare dintre EIRO și EIG Re.
Curtea Supremă de Casație nu a găsit motive pentru a anula hotărârea, respingând argumentele avocaților CITR potrivit cărora acest acord de arbitraj și alegerea Curții de Arbitraj din Sofia au fost convenite de ambele părți contractante cu scopul de a epuiza activele EIRO și deoarece grupul bulgar anticipase ordinul de revocare a licenței. Contractul de reasigurare dintre EIRO și EIG Re a fost semnat la 9 februarie 2023, iar ASF a revocat licența primei societăți la 17 martie același an.
Curtea Supremă de Justiție din Sofia respinge categoric insinuările lichidatorului român, care pun la îndoială experiența și competența, independența și imparțialitatea arbitrilor Curții Internaționale de Arbitraj din Sofia. Potrivit completului Curții Supreme de Casație, clauza de arbitraj din contract este valabilă, iar litigiul a fost soluționat în mod corect la Sofia, în conformitate cu legislația europeană și bulgară.
Procedurile în curs
În prezent, la București se desfășoară proceduri judiciare, iar la Centrul Internațional pentru Soluționarea Disputelor privind Investițiile (ICSID) din Washington sunt în curs două proceduri de arbitraj împotriva statului român cu privire la motivele revocării licenței, inițiate de Eurohold și EIG International, care solicită statului român despăgubiri de peste 1 miliard de euro sau peste 5 miliarde de lei.
Decizia Curții Supreme de Casație este considerată de o importanță imensă pentru grupul bulgar care deține Euroins, care consideră că aceasta ar putea avea un impact decisiv asupra rezultatului cauzei.
Odată cu confirmarea definitivă a sentinței arbitrale în Bulgaria, holdingul cu sediul la Sofia obține un avantaj semnificativ în ambele proceduri de arbitraj pe care le-a inițiat împotriva statului român la Centrul Internațional pentru Soluționarea Disputelor privind Investițiile (ICSID) din Washington. Pretențiile depuse în fața tribunalului din capitala SUA se referă la revocarea licenței și la falimentul EIRO care a urmat, iar valoarea acestora depășește 1 miliard de euro.
„Legalitatea confirmată a contractului de reasigurare în Bulgaria respinge în mod direct principalele argumente ale autorității de reglementare din România, care au stat la baza închiderii companiei”, au declarat oficialii bulgari pentru Mediafax.
În plus, declararea automată a insolvenței Euroins România la București, între timp, ar putea duce în curând la depunerea unei plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit Mediafax, separat, la Sofia, grupul bulgar a inițiat o serie de acțiuni în justiție împotriva lichidatorului CITR și a managerilor săi – Alina Popa, șefa Departamentului Juridic, și Paul Dieter Cîrlănaru, director executiv – ceea ce ar introduce o nouă complicație în cursul procedurilor judiciare.