Tânăra spune că a trecut prin mai multe etape înainte de momentul final, care a surprins-o complet.
„Nu știu dacă am voie să povestesc sau nu, dar experiența asta, serios, din oameni, este să fac vlog, să filmez. Nu mi-aș fi imaginat să te duci la un interviu pentru social media, în marketing, și să faci test poligraf. Deci eu acum mă duc spre ultimul test, ultima etapă dintr-un interviu de angajare. Am trecut partea scrisă, testarea, exercițiile, interviul, test IQ, test de aptitudini. Doamne, zici că mă angajez la NASA.”
Experiența a continuat cu emoții puternice, mai ales în contextul testului poligraf, care presupune monitorizarea reacțiilor fiziologice.
„Faptul este că eu am emoții. Sunt o persoană care are emoții fără niciun motiv și mi-e că o să zică că mint pe acolo degeaba. Când spun adevărul, o să mă întrebe: «Este numele tău Andreea?» și o să pară că mint.”
După test, Andreea Popovici a descris întreaga procedură ca fiind una neobișnuită, dar gestionată profesionist de personalul implicat.
„Acum am ieșit de la testul poligraf. Nu am mai avut timp să filmez înainte să intru, iar acolo nici nu aveam voie cu telefonul. A trebuit să-l pun pe mod avion. La început am avut foarte multe emoții. Îmi bătea inima și aveam impresia că aparatul o să indice ceva greșit. Dar domnul de acolo a fost foarte profesionist și mi-a explicat totul.”
În final, tânăra spune că experiența a fost una memorabilă, chiar dacă neobișnuită pentru un proces de recrutare.
„Oricum, o experiență… la început super intensă. Aveam emoții de îmi transpiraseră palmele, deși nu aveam nimic de ascuns. Dar dacă toate interviurile ar fi așa, măcar ai avea ce povesti.”
Este legal să ți se ceară asta la un interviu de angajare?
În România, utilizarea testului poligraf în cadrul unui interviu de angajare nu este reglementată explicit printr-o lege care să o permită sau să o interzică direct, însă acest lucru nu înseamnă că practica este una liberă sau lipsită de riscuri legale. Din contră, ea se lovește de mai multe prevederi importante, în special din Codul muncii și Regulamentul General privind Protecția Datelor.
În primul rând, relația dintre angajator și candidat este considerată dezechilibrată, ceea ce pune sub semnul întrebării validitatea consimțământului. Chiar dacă o persoană acceptă testul, acest acord poate fi interpretat ca fiind obținut sub presiune, în condițiile în care candidatul își dorește jobul. În plus, testul poligraf implică colectarea unor date extrem de sensibile, precum reacțiile fiziologice sau emoționale, care intră în categoria datelor speciale protejate de GDPR și care nu pot fi prelucrate fără un temei legal foarte solid.
În al doilea rând, o astfel de practică ridică probleme legate de dreptul la viață privată și de proporționalitatea metodelor folosite în recrutare. Pentru majoritatea locurilor de muncă, în special în domenii precum marketingul sau social media, utilizarea unui poligraf este considerată excesivă și greu de justificat.
În România, testul poligraf este folosit în principal în anchete penale sau în anumite domenii sensibile, precum securitatea națională, și chiar și acolo are un rol limitat, orientativ. În mediul privat, însă, nu este o practică obișnuită și poate ridica semne de întrebare serioase despre cultura organizațională și respectarea drepturilor candidaților. În concluzie, deși nu este interzis explicit, testul poligraf la angajare este, în cele mai multe cazuri, considerat nejustificat și potențial abuziv.