Un val sincronizat de decizii ale băncilor centrale privind ratele dobânzilor este de așteptat să domine calendarul financiar global în această săptămână. În același timp, se crede în general că factorii de decizie politică din G7 vor menține ratele actuale ale împrumuturilor. De la Washington la Bruxelles și Tokyo, oficialii adoptă o atitudine de așteptare, acordând prioritate stabilității în fața implicațiilor inflaționiste ale instabilității continue din Strâmtoarea Ormuz.
„Decizia colectivă de a menține ratele dobânzilor neschimbate marchează o schimbare semnificativă față de conceptul inițial și în cele din urmă eronat de inflație „temporară” care a caracterizat șocul energetic din 2022″, spune analistul Simon Mugo în analiza financiară a investing.com Research.
Inversare ușoară a politicii
Schimbarea de paradigmă, potrivit expertului, va consta în faptul că băncile centrale (în special cele din G7) vor menține ratele dobânzilor la un nivel ridicat, în ciuda volatilității prețurilor la energie cauzate de conflictele din Orientul Mijlociu. Acest lucru indică o respingere a politicii soft.
Falsitatea politicii monetare anterioare a fost poziția inflației „temporare”, care s-a dovedit a fi un eșec. Creșterea prețurilor din 2022, care a provocat șocul energetic, a fost considerată de multe autorități de reglementare drept un fenomen temporar care va dispărea de la sine. Autoritățile de reglementare acționează acum mai hotărât, nu așteaptă ca inflația să scape de sub control și mențin ratele pentru a evita un ciclu inflaționist prelungit.
În contextul lunii aprilie 2026, în pofida șocului prețurilor petrolului cauzat de conflictul din Golf, analiștii se așteaptă ca abordarea „de menținere” a băncilor centrale să împiedice inflația să se instaleze, deoarece este mai probabil ca creșterea prețurilor să afecteze salariile reale și cheltuielile de consum decât să provoace o spirală salariu-preț.
Combaterea inflației este o prioritate
Menținerea unor rate ridicate („mai ridicate pentru mai mult timp”) în loc de reducerea lor rapidă sugerează că prioritatea a fost înfrângerea totală a inflației, chiar cu prețul încetinirii economiei.
În esență, Simon Mugo subliniază faptul că băncile centrale nu mai încearcă să „aștepte” inflația, ci o frânează în mod activ, după ce au recunoscut că previziunile lor anterioare au fost greșite.
Cu toate acestea, impactul geopolitic asupra politicii monetare este ambiguu. Conflictul prelungit a devenit efectiv mâna invizibilă care determină politica monetară globală. Creșterea costurilor materiilor prime amenință să anuleze progresele înregistrate în stabilizarea anticipațiilor privind inflația pe termen lung.
Depășirea incertitudinii sistemice
Dincolo de deciziile imediate privind rata dobânzii, piața urmărește îndeaproape semnele de divergență economică structurală.
„În gestionarea acestei tranziții, băncile centrale se vor concentra în continuare asupra posibilității de a gestiona cu succes dublul risc de încetinire a creșterii economice și inflația susținută indusă de energie, fără a declanșa un deficit sistemic de lichidități”, scrie Simon Mugo.
Economia mondială rămâne într-o stare de incertitudine, în așteptarea fie a unei dezescaladări a tensiunilor comerciale maritime, fie a unui semnal mai clar privind sustenabilitatea tendințelor actuale de creștere internă.
La ce să ne așteptăm pentru Moldova?
Banca Națională a Moldovei (BNM) este, de asemenea, prudentă din cauza incertitudinilor externe, inclusiv a conflictelor regionale și a turbulențelor de pe piața energetică care ar putea reaprinde prețurile. Pauza actuală a BNM în ceea ce privește modificarea ratelor se datorează necesității de a evalua efectul măsurilor anterioare de relaxare a politicilor luate la sfârșitul anului 2025.
Rata de bază de 5% pe an a fost menținută la ședința din 19 martie 2026. În martie, inflația anuală a fost de 5,8%, ceea ce se încadrează în intervalul țintă al BNM. În același timp, prognoza ratei medii a inflației pentru 2026 a fost estimată anterior la 4,3-5,0%. Autoritatea de reglementare se așteaptă ca prețurile să se stabilizeze în a doua jumătate a anului 2026 după o ușoară creștere la începutul anului, cauzată de volatilitatea prețurilor la energie și importuri.
Guvernatorul BNM, Anca Dragu, a întreprins o serie de demersuri pentru a „împăca ceasul” din punct de vedere organizatoric cu oficialii, făcând o serie de deplasări la evenimentele de la Bruxelles, unde discută despre armonizarea cadrului național de reglementare și supraveghere în sectorul financiar cu legislația UE, precum și despre recunoașterea echivalenței sistemului prudențial bancar din Moldova cu cel din UE.
„Banca Națională este implicată activ în procesul de armonizare a legislației naționale cu acquis-ul comunitar, iar obținerea recunoașterii echivalenței sistemului prudențial bancar național cu cel european este un obiectiv strategic în acest proces. Progresele înregistrate în sectorul financiar confirmă capacitatea instituțională de implementare a normelor europene și reflectă contribuția activă a BNM la procesul de pregătire a aderării Republicii Moldova la UE”, a declarat Anca Dragu la Bruxelles.
Urmărind o convergență pe termen lung cu obiectivele Băncii Centrale Europene (BCE), este probabil ca BNM să mențină rata de bază la 5 la sută la următoarea ședință din mai 2026. Guvernatorul BNM, Anca Dragu, subliniază că deciziile monetare sunt bazate pe date, cu accent pe sprijinirea activității economice fără a compromite stabilitatea prețurilor – similar cu abordarea BCE.
În ciuda încetinirii actuale a creșterii prețurilor, BNM împărtășește preocupările BCE cu privire la noile riscuri. Riscul creșterii prețurilor la combustibili și gaze din cauza tensiunilor geopolitice, inclusiv a evenimentelor din Orientul Mijlociu, rămâne un factor-cheie care ar putea forța autoritatea de reglementare să înăsprească din nou politica.
The post Băncile centrale nu vor reduce costul creditelor: „inflația temporară” este anulată appeared first on logos-pres.md.