În urma dezbaterii de marți, din această săptămână, Parlamentul European își va stabili poziția oficială privind discuțiile cu statele membre cu privire la următorul buget pe termen lung al UE, în cadrul votului ce va avea loc la prânz.
Textul adoptat în cadrul Comisiei pentru bugete propune o sumă de 1,7 mii de miliarde de euro pentru perioada de șapte ani, adică o creștere nominală de 175,11 miliarde euro față de propunerea Comisiei din iulie 2025, arată un comunicat.
Aceasta înseamnă că bugetul pe termen lung ar urma să fie stabilit la 1,27 % din VNB-ul UE, cu rambursarea datoriei pentru fondul de redresare NextGenerationEU, în afara plafoanelor cadrului financiar multianual (CFM).
Deputații și-au propus ca această creștere de aproximativ 10% să fie alocată programelor-cheie ale UE, fără fonduri suplimentare pentru administrație sau pentru agențiile descentralizate ale UE.
Aceștia afirmă că propunerea reprezintă suma minimă de bani de care are nevoie UE pentru a-și îndeplini angajamentele și pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor.
După adoptarea poziției sale, Parlamentul European va fi pregătit să înceapă negocierile cu Consiliul cu privire la regulamentul de stabilire a structurii și a principalelor cifre pentru bugetul pentru perioada 2028-2034.
Discuțiile pot începe de îndată ce Consiliul convine asupra poziției sale comune. Regulamentul privind bugetul pe termen lung necesită aprobarea Parlamentului.
Viziunea eurodeputaților
Eurodeputații cer finanțare separată pentru politicile importante, precum Politica Agricolă Comună, politica de coeziune, Fondul Social European, pescuitul și afacerile interne. De asemenea, ei spun că autoritățile locale și regionale ar trebui să fie implicate în planificarea acestor programe.
În același timp, Parlamentul European susține creșterea finanțării pentru domenii precum competitivitatea, apărarea, cercetarea, digitalizarea, infrastructura, sănătatea, educația și cultura.
Sunt vizate programe precum Fondul european pentru competitivitate, Orizont Europa, Mecanismul „Conectarea Europei”, Erasmus+, AgoraEU sau mecanismul de protecție civilă, dar și inițiative din domeniul sănătății și mediului.
Deși sprijină majorarea fondurilor pentru politica externă, eurodeputații spun că sumele propuse sunt încă insuficiente și cer mai mult sprijin pentru extindere, dezvoltare, ajutor umanitar și pentru Ucraina.
Pe partea de venituri, eurodeputații susțin introducerea unor noi „resurse proprii” pentru a finanța bugetul și pentru a rambursa datoria generată de NextGenerationEU.
Aceștia propun un sistem care ar putea aduce aproximativ 60 de miliarde de euro anual și cer statelor membre să ajungă rapid la un acord. Printre opțiuni se numără taxe pe servicii digitale, jocuri de noroc online, emisii de carbon sau câștiguri din criptoactive.
Printre suplimentările propuse se numără creșteri pentru agricultură, fonduri de coeziune, Fondul Social European, programe de cercetare, infrastructură, educație și acțiuni externe.
„Propunem un buget european care să fie atât suficient, cât și previzibil pentru beneficiari, remediind deficiențele propunerii inițiale a Comisiei. Printr-o creștere moderată de 10 %, asigurăm resurse adecvate pentru noi priorități, precum apărarea și competitivitatea, menținând în același timp pe deplin politicile-cheie, cum ar fi agricultura și coeziunea. Solicităm o finanțare consolidată și dedicată pentru agricultori și regiuni, respingând ferm orice încercare de a fuziona sau dilua aceste priorități esențiale. În același timp, datoria NextGenerationEU trebuie rambursată peste plafoanele bugetare, nu în detrimentul agricultorilor, al IMM-urilor, al cercetătorilor sau al studenților Erasmus”, a declarat eurodeputatul român, Siegfried Mureșan.