O analiză realizată de Confederația Patronală Concordia evidențiază faptul că instabilitatea de pe scena politică din România generează deja costuri suplimentare pentru economie, reflectate în creșterea dobânzilor la care se împrumută statul, evoluția cursului valutar și presiuni asupra ratelor la credite.
„România plătește deja o penalizare zilnică pentru instabilitatea și suprapunerea de crize pe care le parcurge. Dobânzile la care se împrumută statul au crescut brusc, cu aproape un punct procentual față de nivelul din februarie, de la 6,4%, la 7,31%. Dacă instabilitatea persistă, aceste creșteri se pot adânci și mai mult, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru companii și rate lunare mai ridicate pentru populație”, se arată în comunicatul de presă.
Confederația Patronală Concordia atrage atenția asupra faptului că ratele la credite ar putea crește cu 7,5-10%, reducând veniturile disponibile ale populației și afectând consumul, iar cursul euro ar putea ajunge spre 5,20 lei, de la 5,09 lei, cu impact rapid în inflație.
Pe termen mediu și lung, Concordia avertizează că deteriorarea situației fiscale ar putea duce la pierderea ratingului de țară „investment grade”.
„Dacă această criză compromite reducerea deficitului bugetar, România riscă să piardă ratingul de țară investment grade. Ungaria a trecut prin acest scenariu și a plătit cu o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare. Aplicat României, un astfel de scenariu ar genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile de +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027, +22 miliarde în 2028, +30 miliarde în 2029 și +33 miliarde în 2030, adică peste 100 de miliarde de lei în cinci ani”, se mai arată în analiză.
Riscuri privind implementarea PNRR
În ceea ce privește fondurile europene, analiza realizată de Confederația Patronală Concordia indică riscuri semnificative privind implementarea PNRR. În scenariul optimist, România ar putea pierde cel puțin 30% din sumele aferente anului 2026, aproximativ 3,5 miliarde euro.
„În această situație, există două variante posibile. Dacă proiectele se opresc, creșterea economică scade cu 0,2-0,3 puncte procentuale, statul pierde 600-700 de milioane de euro din taxe nerealizate, iar deficitul bugetar ajunge la 6,43% din PIB, însoțit de șomaj mai mare și firme în faliment. Dacă, în schimb, statul acoperă diferența din bugetul propriu pentru a continua investițiile, deficitul urcă la 6,9% din PIB, un nivel greu de finanțat în contextul costurilor de împrumut în creștere”, se mai menționează în analiza Concordia.
În scenariul negativ însă, pierderile ar fi și mai mari și ar putea ajunge la 50%, respectiv circa 5,7 miliarde euro.
„Fără compensare bugetară, creșterea economică scade cu 0,35-0,40 puncte procentuale, statul pierde 1,4-1,5 miliarde euro din încasări fiscale, iar deficitul crește la 6,61% din PIB. Cu compensare din bani publici, deficitul depășește 7,2%, un nivel care pune în pericol direct ratingul de țară”, arată analiză.
În scenariul critic la 70%, echivalentul pierderilor este de aproximativ 8 miliarde euro, majoritatea reformelor asumate prin PNRR fiind ratate.
„Fără compensare, PIB-ul scade cu 0,6-0,7 puncte procentuale, pierderile fiscale ating 1,9-2,0 miliarde euro, iar deficitul urcă la 6,75%. Cu acoperire din fonduri naționale, deficitul ajunge la 7,8% din PIB, cu probabilitate ridicată de retrogradare la statutul de junk”, mai notează Concordia în analiză.
Reprezentanții organizației subliniază că efectele instabilității politice sunt suportate atât de companii, cât și de cetățeni și fac apel la decidenții politici să restabilească rapid încrederea investitorilor și predictibilitatea politicilor economice.