68% dintre tinerii spanioli declară că au puțină sau nicio satisfacție față de modul în care funcționează democrația. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului „Tinerii spanioli 2026”, prezentat marți de Fundația SM, care indică o „deplasare către valori mai individualiste și hedoniste”, alături de o „scădere clară a valorilor idealiste”, precum angajamentul față de mediu, egalitatea socială sau de gen, notează 20minutos.
Potrivit studiului, realizat în primăvara anului trecut pe baza a aproape 1.700 de interviuri cu tineri cu vârste între 15 și 29 de ani, spiritualitatea câștigă teren în viața tinerilor: pentru 38% este importantă sau foarte importantă religia, cel mai ridicat nivel de la începutul realizării acestui raport, în 1984. „În plus, procentul tinerilor care se identifică drept catolici, inclusiv cei ne-practicanți, crește de la 31,6% în 2020 la 45% în 2025.”
Totuși, această revenire religioasă nu înseamnă o întoarcere la paradigma tradițională. Lucrarea arată că „identitățile religioase devin mai flexibile și combină elemente din diferite tradiții spirituale”. Dintre tinerii care se identifică drept catolici practicanți, o proporție semnificativă afirmă că cred și în karma (60,7%), reîncarnare (48,5%), arte magice (44,1%), prezicerea viitorului (37,1%) și energii vindecătoare (40,3%).
Potrivit sociologului Juan María González-Anleo, coautor al raportului, religia „a fost în continuă scădere de la începutul studiului în 1984” și în prezent „pentru prima dată există o revenire”. În acest sens, el explică faptul că tinerii nu apelează la credințe doar în momente dificile ale vieții, ci că „schimbarea” vine dintr o utilizare „instrumentală” a religiei, la care recurg și atunci când trebuie să ia „decizii importante, dar și în momente de bucurie și distracție”.
Procentul tinerilor credincioși a crescut la 45%
Procentul tinerilor care se identifică drept catolici, inclusiv ne-practicanți, crește de la 31,6% în 2020 la 45% în 2025.
„Neîncrederea față de politică” și faptul că „se slăbește sprijinul pentru democrație” au atras, de asemenea, atenția autorilor. Raportul arată că 68% dintre tinerii chestionați declară puțină sau nicio satisfacție față de funcționarea democrației.
Potrivit raportului, sprijinul pentru sistem este departe de cei 87–82% dintre tinerii între 18 și 34 de ani care, conform CIS, consideră că „democrația poate avea probleme, dar este întotdeauna preferabilă oricărei alte forme de guvernare”.
În acest sens, González-Anleo subliniază că 55,8% dintre respondenți sunt de acord că „uneori este nevoie de măsuri dure, chiar dacă se sacrifică libertăți”, iar 73,8% consideră că „toți politicienii sunt la fel”.
Raportul arată că „nemulțumirea generalizată față de clasa politică întărește sprijinul pentru soluții tehnocratice”. Astfel, 75% consideră că „democrația ar funcționa mai bine cu mai mulți experți aleși pe criterii de merit și mai puțini politicieni aleși prin vot”.
Raportul indică faptul că ideea „uneori este nevoie de măsuri dure” este mai prezentă în rândul tinerilor care se situează în spectrul ideologic al extremei drepte. Studiul arată, de asemenea, o scădere a celor care se identifică cu stânga sau centru stânga și o creștere a celor care se definesc ca centru dreapta sau dreapta.
Totuși, tinerii chestionați nu au prezentat niveluri ridicate de polarizare: 23% au declarat că ar ajunge să piardă prietenii din cauza pozițiilor politice, iar 26% au recunoscut că nu le-ar plăcea ca o persoană apropiată să se înțeleagă cu oameni care gândesc diferit.
Ideologia de stânga, în scădere
Studiul indică o scădere a celor care se identifică cu ideologia de stânga sau centru stânga și o creștere a celor de centru dreapta sau dreapta.
În ceea ce privește motivul pentru care tinerii nu sunt mulțumiți de democrație, cercetătorul González-Anleo a explicat că „în mod obișnuit, marile dictaturi apar dintr o mare nemulțumire față de sistemul democratic.
Este evident că ei nu cunosc altă opțiune, nu s au născut într o dictatură. Era un regizor de teatru care spunea că în fiecare an ar trebui să existe o zi de dictatură, pentru ca oamenii să înțeleagă cum funcționează. Tocmai pentru că nu o cunosc, o idealizează”.
El adaugă că „lucrurile funcționează foarte prost, iar democrațiile nu reușesc să reacționeze rapid și clar la marile probleme. În plus, tinerii își formează din ce în ce mai mult opinia politică din rețelele sociale, care nu sunt o sursă de informare, ci de manipulare clară”.
Despre imigranți
Studiul analizează și atitudinea tinerilor spanioli față de imigrație. Analiza comparativă a sondajelor din 2005, 2020 și 2025 arată o creștere a pozițiilor asimilaționiste, procentul celor care consideră că imigranții trebuie să se adapteze culturii spaniole crescând de la 47% în 2020 la 72% în 2025, iar procentul celor care cred că trebuie respectate toate obiceiurile imigranților, cu excepția celor contrare Constituției, scăzând de la 31% la 26%.
În același timp, percepțiile legate de piața muncii evoluează mai pozitiv, acordul cu afirmația că imigranții „iau locurile de muncă” scăzând de la 78% în 2005 la 43% în 2025, iar percepția privind necesitatea economică a imigrației rămânând stabilă la 51% în 2025 și 2020, față de 46% în 2005.
Totuși, ideile că „sunt prea mulți imigranți” (65% acord) sau că „a crescut criminalitatea” (61,7%) se mențin la niveluri similare cu 2005, depășindu le pe cele din 2020. În plus, crește percepția privind acordarea de prea multe facilități imigrației, de la 30% în 2020 la 59% în 2025, față de 42% în 2005.
Aceste date arată, potrivit Arianei Pérez, coautoare a raportului, că „se consolidează într o parte semnificativă a tineretului un discurs care interpretează migrația ca pe o amenințare la adresa identității culturale spaniole” și că acesta consideră că „pentru a se integra în Spania, imigranții trebuie să renunțe la întregul lor bagaj cultural de origine”.
Crește percepția privind existența unor facilități excesive acordate imigrației: de la 30% în 2020 la 59% în 2025 (față de 42% în 2005).
Pérez mai concluzionează că „prinde tot mai mult un discurs care asociază migrația cu problema și cu o amenințare la adresa securității. Acest lucru nu este incompatibil cu o viziune, în opinia mea, profund utilitaristă, bazată pe ideea că avem nevoie de imigranți pentru a menține nivelul de trai al țării, dar că aceștia nu ar trebui să se aștepte să aibă aceleași drepturi”.
Stereotipuri de gen
Raportul arată că „între 2021 și 2025 au crescut credințele tradiționale privind împărțirea rolurilor în familie și modul în care trebuie să fie și să se comporte bărbații și femeile”. Printre aceste rezultate, autorii atrag atenția asupra „mai multor indicatori de sexism ostil care evidențiază o percepție de nemulțumire față de progresele în materie de egalitate”, cum ar fi faptul că 66% dintre respondenți cred că unele femei caută privilegii în numele egalității, 60% consideră că își folosesc atractivitatea pentru a manipula bărbații, iar 54% cred că exagerează sexismul în comentarii inocente.
„Nu se poate nega că într o parte semnificativă a populației tinere din Spania se consolidează un discurs care exprimă neîncredere față de mișcarea feministă și, cel puțin, o relație de ostilitate față de schimbările profunde pe care societatea spaniolă le a traversat în ultimii ani în materie de egalitate”, a avertizat Pérez.
Potrivit sondajului, aproape jumătate dintre respondenți consideră că „nimeni nu știe mai bine decât femeile cum să își crească copiii”, iar 42% cred că bărbații și femeile trebuie să controleze cu cine se întâlnesc partenerii lor. În plus, 35% sunt de acord cu afirmația că „pentru ca o familie să funcționeze este necesar ca femeile să se ocupe de sarcinile de îngrijire”.