Victoria Furtună, președintele Partidului “Moldova Mare”, fost procuror anticorupție, aflată în vizită de lucru în Italia și Elveția, pledează pentru transformarea Republicii Moldova într-o platformă de cooperare între spații geopolitice concurente, potrivit unui articol publicat de platforma Multipolarra și semnat de Daniel Vaucleche (publicat mai jos).
Materialul prezintă viziunea liderului Partidului “Moldova Mare” privind poziționarea țării ca un spațiu neutru pentru dialog, investiții și dezvoltare, precum și o serie de inițiative internaționale în domeniile tehnologiei, energiei, agriculturii și diplomației.
Moldova vrea să devină o punte, nu un câmp de luptă
În timp ce tensiunile geopolitice continuă să remodeleze Europa și să adâncească diviziunile dintre marile puteri ale lumii, lidera opoziției din Republica Moldova, Victoria Furtună, promovează o viziune alternativă pentru viitorul Europei de Est – bazată nu pe confruntare, ci pe cooperare strategică.
Înaintea unei serii de discuții internaționale și mese rotunde de experți programate pe parcursul anului 2026, Furtună a prezentat ceea ce descrie drept „o nouă arhitectură a cooperării”, menită să transforme Moldova dintr-o frontieră geopolitică într-o platformă de dialog, investiții și dezvoltare tehnologică.
„Prea mult timp, Moldova a fost descrisă ca o țară prinsă între două lumi”, a declarat Furtună. „Resping această definiție. Moldova nu este prinsă între Est și Vest. Moldova poate deveni locul unde Estul și Vestul se întâlnesc.”
Într-un moment în care tot mai multe țări sunt constrânse să aleagă între blocuri geopolitice concurente, politiciana moldoveană susține că statele mici pot avea un rol istoric diferit. „Viitorul nu aparține țărilor care devin periferia altcuiva”, a afirmat Furtună. „Viitorul aparține celor capabili să devină spații de conexiune.”
În loc să prezinte Moldova drept victimă a competiției geopolitice, Furtună propune poziționarea țării ca o platformă neutră, capabilă să faciliteze cooperarea economică, tehnologică și diplomatică între actori internaționali cu interese adesea concurente.
Conceptul este construit în jurul a cinci inițiative internaționale majore.
Prima este crearea unui Hub internațional neutru pentru inteligență artificială și securitate cibernetică – o platformă destinată sprijinirii cooperării în domeniul inteligenței artificiale, al securității cibernetice și al infrastructurilor digitale.
„Inteligența artificială devine una dintre forțele definitorii ale acestui secol”, a subliniat Furtună. „Întrebarea este dacă țările mici se vor limita la a consuma tehnologii create în altă parte sau dacă pot deveni participanți activi la elaborarea regulilor și infrastructurilor viitorului.”
A doua inițiativă prevede crearea unui Fond internațional de rezervă agricolă, destinat consolidării securității alimentare regionale prin mecanisme de stocare, procesare și distribuție. Potrivit Victoriei Furtună, crizele globale recente au demonstrat că securitatea alimentară devine tot mai mult o problemă geopolitică, nu doar una economică.
A treia propunere vizează crearea unei Zone libere pentru diplomație economică, unde companii din Europa, America de Nord, Eurasia, Orientul Mijlociu și Asia să poată activa în baza unor reguli transparente și stabile, ferite de volatilitatea politică.
„Companiile sunt obosite de instabilitate”, a declarat Furtună. „Investitorii sunt obosiți de o politică bazată pe ură. Lumea modernă are nevoie de mai multe punți economice și de mai puține ziduri politice.”
A patra inițiativă prevede crearea unui Centru al Europei de Est pentru negociere și arbitraj, conceput pentru a oferi un teren neutru dialogului diplomatic și mecanismelor de soluționare a conflictelor.
„Astăzi, lumea duce lipsă de locuri unde oamenii pot vorbi fără ultimatumuri”, a afirmat Furtună. „Poate că tocmai țările care au învățat să trăiască între culturi și realități politice diferite sunt cele capabile să îi ajute pe alții să reconstruiască dialogul.”
A cincea propunere se referă la crearea unui Hub energetic neutru, care ar putea facilita discuțiile privind securitatea energetică regională și mecanismele de gestionare a crizelor pe termen lung.
Deși proiectul rămâne ambițios, analiștii observă că acesta răspunde unei carențe tot mai vizibile în Europa: lipsa unor platforme neutre din punct de vedere politic, capabile să mențină canale de comunicare între centre geopolitice concurente.
Mai multe elemente ale conceptului urmează să fie analizate în cadrul unor viitoare consultări ale experților, la care vor participa reprezentanți politici, diplomați și actori economici din Europa, Caucaz și Eurasia.
Observatorii remarcă, de asemenea, o tendință mai amplă care se conturează în anumite regiuni ale Europei: oboseala tot mai accentuată a publicului față de polarizarea ideologică și cererea crescută pentru modele de guvernare pragmatice, axate pe stabilitate, dezvoltare economică și flexibilitate strategică.
„Oamenii s-au săturat să fie forțați să aleagă între tabere rivale”, a declarat Furtună. „Majoritatea societăților își doresc securitate, prosperitate și predictibilitate. Ele își doresc o cooperare care îmbunătățește viața oamenilor, nu o confruntare geopolitică permanentă.”
Politiciana moldoveană insistă că propunerea sa nu reprezintă o încercare de a evita realitățile geopolitice, ci un efort de a regândi modul în care statele mici pot contribui la stabilitatea regională într-un sistem internațional tot mai fragmentat.
„Nu vrem ca Moldova să devină o nouă linie a frontului”, a declarat ea. „Vrem să devină o platformă unde ideile, investițiile, tehnologiile și inițiativele diplomatice se pot întâlni.”
În concluzia intervenției sale, Victoria Furtună a prezentat viitorul Moldovei nu ca pe o alegere între civilizații, ci ca pe o oportunitate de a le reconecta.
„Istoria a plasat Moldova la răscrucea civilizațiilor”, a concluzionat Furtună. „Sarcina noastră nu este să decidem care civilizație trebuie să domine. Sarcina noastră este să construim punțile care le permit să coopereze. Politica secolului XX a divizat lumea. Secolul XXI va aparține celor care vor fi capabili să o reconecteze.”
Daniel Vaucleche