Moldova se grăbește să aprobe construirea unui nou parc fotovoltaic major și să scutească de taxe importurile de parcuri eoliene și baterii BESS. Dar după ce a trecut rapid la energia verde după ce a evitat la limită dependența de gazul rusesc, țara riscă o nouă dependență de tehnologia chineză, scrie Europa Liberă.
Noul parc cu o capacitate instalată de 30 MW și un set de baterii pentru stocarea energiei cu o capacitate de 60 MWh va fi construit în municipiul Vadul lui Vodă din Chișinău. Ministerul Energiei a anunțat pe 29 mai demararea procedurii de aprobare a construcției.
Cu doar o lună mai devreme, pe 30 aprilie, ministrul Energiei, Dorin Jungietu, a tăiat panglica la inaugurarea unui alt sistem de stocare a energiei în cel mai mare parc fotovoltaic din Moldova, situat pe 96 de hectare în comuna Rădeni, pe un deal cu vedere spre orașul Strășeni.
Dependentă până de curând de livrările de gaze rusești, inclusiv pentru producerea de energie electrică la centrala MGRES de pe malul stâng al râului Nistru, care acoperea 70-80 % din consumul său, Moldova a înregistrat în ultimii ani una dintre cele mai rapide rate de creștere a capacității de producere a energiei regenerabile.
De la aproape zero în 2020, capacitatea a crescut la 1 023 MW până în aprilie 2026, acoperind 25 % din consum, în principal datorită centralelor solare (fotovoltaice), potrivit Ministerului Energiei.
Bateriile BESS sunt acum prioritare pentru a stoca energia generată în timpul orelor de vârf de producție și pentru a o furniza rețelei în timpul orelor de vârf de consum.
Cu toate acestea, Moldova construiește această capacitate prin achiziționarea de tehnologie din China, în timp ce UE avertizează cu privire la riscul acestei tehnologii și a luat deja primele măsuri pentru a limita achiziționarea de tehnologie chineză în sectorul energetic.
„Creierul” chinez al proiectelor energetice moldovenești
Sistemul de stocare a energiei din Radeni, Strășeni, inaugurat la sfârșitul lunii aprilie de ministrul Jungietu, cu o capacitate de 50 MW și baterii de 60 MWh, a fost construit de Zaw Energy cu investiții de la Lumina Noastră, GS Blue Electric și Kaliope Energy.
Zaw Energy, fondată în 2016, are un portofoliu de proiecte de 100 MW în exploatare în Republica Moldova și este unul dintre principalii operatori locali în proiectarea, achiziția și implementarea proiectelor de energie regenerabilă.
Compania indică pe site-ul său că are doi parteneri chinezi și că utilizează în proiectele sale panouri fotovoltaice de la Jinko Solar și invertoare de la Huawei. Cu toate acestea, această din urmă societate este, de asemenea, principala țintă a preocupărilor din partea țărilor europene.
La începutul lunii mai, Comisia Europeană a declarat că va bloca achizițiile de tehnologie solară chineză cu fonduri europene începând din noiembrie 2026, după ce a primit îngrijorări din partea statelor membre cu privire la invertoarele Huawei.
Invertoarele, care sunt o componentă-cheie a sistemelor fotovoltaice sau eoliene, transformă curentul continuu pe care îl produc în curent alternativ utilizat în rețeaua electrică și sunt considerate „creierul” acestor sisteme.
Conectate la internet, acestea pot fi utilizate de la distanță pentru întreținere și actualizări de software, însă experții în securitate cibernetică avertizează că hackerii sau actorii statali ostili le-ar putea utiliza pentru a orchestra pene de curent la scară largă în întreaga țară.
Conducerea Chinei a protestat față de planurile Comisiei Europene, Huawei afirmând că „orice propunere legislativă care urmărește să restricționeze sau să excludă furnizorii din afara UE pe baza țării de origine, fără a se baza pe dovezi concrete și standarde tehnice, încalcă principiile juridice fundamentale ale UE: echitatea, nediscriminarea și proporționalitatea”.
„Scopul justifică mijloacele”
Purtătorul de cuvânt al Lumina Noastră, Dumitru Plămădeală, a declarat pentru RFE/RL că tehnologia chineză este „mai avansată, prețul este rezonabil și condițiile de livrare sunt mai convenabile”, făcând alternativele europene „necompetitive”.
Investițiile mai costisitoare ar prelungi perioada de recuperare a invertoarelor centralei fotovoltaice și ar duce la creșterea tarifelor pentru populație. „Aici, scopul justifică deja mijloacele”, spune Plamedale.
Pe lângă centrala Radeni în care investește Lumina Noastră, compania mai operează alte patru parcuri fotovoltaice de mari dimensiuni, printre care Parcul Negureni, Telenești, precizând pe site-ul său că folosește invertoare Huawei în mai multe dintre aceste proiecte.
Plămădă asigură că Lumina Noastră a luat măsuri pentru a asigura securitatea instalațiilor sale, inclusiv prin utilizarea unui software local, altul decât cel chinezesc. „Am integrat un alt software la al doilea nivel care gestionează toate activele. Le dăm acces [producătorilor chinezi] doar pentru întreținere, (…) actualizări sau asistență tehnică (…). Dar, practic, rețeaua este întotdeauna închisă. Doar noi putem avea acces la ea”, asigură Plémédalet.
Investiția într-o mare centrală solară sau eoliană necesită o investiție de zeci de milioane de euro. Pentru a reduce riscurile și a face investițiile mai atractive, guvernul a dezvoltat un mecanism care garantează achiziționarea energiei produse de aceste centrale la prețuri stabile timp de 15 ani de la punerea lor în funcțiune.
Garanțiile sunt acordate celor care obțin statutul de „mare producător eligibil” prin intermediul unei licitații, prima astfel de licitație având loc în iunie 2025. Printre câștigători s-a numărat un consorțiu reprezentat de Lumina Noastră, cu șapte proiecte fotovoltaice și eoliene.
În cadrul licitației din 2025, garanțiile de securitate cibernetică nu au fost incluse printre criterii. Cu toate acestea, participanții la noua licitație, care se va încheia în iunie 2026, vor trebui să prezinte și astfel de măsuri, a declarat pentru RFE/RL ministrul Energiei, Dorin Jungietu.
„Cea mai mare parte este din China”.
O corelație direct proporțională poate fi stabilită între dezvoltarea centralelor solare în Moldova și importul de „tehnologie verde” din China.
Datele de la EMBER, un think tank internațional în domeniul tranziției la energia verde, arată că importurile de panouri solare din China în Moldova în 2022 s-au dublat față de anul precedent, iar în 2023 și 2024 aceste importuri au crescut brusc.
Aceste cifre arată că numai în 2024 au fost importate peste 100.000 de panouri solare cu o capacitate totală de 59,65 MW și o valoare de aproape 7 milioane de dolari.
Datele EMBER arată că, în 2025 și în prima jumătate a anului 2026, importurile de panouri solare au scăzut, dar importurile de baterii pentru stocarea energiei au început să crească exponențial.
Această tendință reflectă situația de pe teren, unde capacitatea de generare a energiei solare a crescut semnificativ, iar capacitatea de stocare este foarte mică, ceea ce duce la o criză în sectorul energiei regenerabile. Cu toate acestea, datele pentru aprilie 2026 publicate de Ministerul Energiei arată o îmbunătățire a situației, care este în conformitate cu tendința importurilor de baterii.
Victor Parlicov, fost ministru al Energiei pentru perioada 2023-2024, spune că „majoritatea” echipamentelor de producere a energiei regenerabile instalate în Moldova sunt fabricate în China, dar adaugă că această situație nu este specifică țării noastre.
„Este practic peste tot, inclusiv în majoritatea țărilor UE”, a declarat Parlicov pentru Europa Liberă.
China, explică expertul, a devenit lider mondial în producția și exportul de tehnologii de energie regenerabilă datorită unei politici economice „de decenii” în care a dezvoltat „exploatarea mineralelor rare”, în timp ce UE și SUA „au redus sau au încetat să exploateze propriile resurse, în special din motive de mediu”.
Echipamentele europene, deși mai eficiente, sunt mai scumpe, spune Parlicov, reluând observația lui Dumitru Plămădeală de la Lumina Noastră potrivit căreia utilizarea lor duce la creșterea prețurilor și la o „povară” pentru consumatorii de electricitate.
Experții europeni citați de Deutsche Welle spun că, cel puțin în cazul invertoarelor, producătorii din UE au capacitatea de a-și crește capacitatea de producție la nivelul necesar pentru a face față cererii în câteva luni, estimând că costul echipamentelor produse în UE este cu 2% mai mare decât al omologilor lor chinezi.
„Siguranța costă bani”.
Afirmația îi aparține expertului în energie Sergiu Tofilat, pentru care nu este vorba doar despre securitatea cibernetică, ci și despre „situațiile în care China își poate exploata poziția dominantă”.
„Dacă majoritatea echipamentelor dvs. de producere a energiei sunt produse în China de un singur furnizor, acel furnizor are o influență serioasă asupra situației dvs. politice”, a declarat Tofilat pentru RFE/RL.
„Nu-i place ceea ce faci, nu-ți furnizează echipamente, rămâi fără energie”, a continuat Tofilat, iar remarca sa cu privire la dependența de tehnologia chineză aduce aminte de o situație foarte familiară Moldovei cu doar câțiva ani în urmă, când era încă dependentă de livrările de gaze de la compania rusă de stat Gazprom.
Riscurile ar trebui evaluate și gestionate în avans, iar sursele ar trebui diversificate, îndeamnă Tofilat.
El este de acord că Moldova nu își poate „permite” să intervină în politica națională privind importul de tehnologie chineză, dar spune că ar trebui să își armonizeze politicile și cerințele cu cele ale UE pe măsură ce acestea sunt dezvoltate.
Comentând îngrijorările UE cu privire la invertoarele chinezești, ministrul Energiei, Dorin Jungietu, a declarat pentru RFE/RL că acest lucru nu este o noutate pentru el și că „așteaptă cu nerăbdare să continue comunicarea” cu Comisia Europeană pentru a afla „ce tehnologii sau furnizori de tehnologie din China pot prezenta riscuri”.
Jungietu recunoaște că prețurile solicitate de autorități în cadrul licitației din 2025 pentru statutul de „producător calificat major” au încurajat investitorii să liciteze pentru proiecte bazate pe tehnologie chineză. Însă licitația din acest an ține cont de problemele de securitate, care reprezintă o „prioritate”.
„În același timp, urmărim cu interes dezvoltarea și producția europeană (…) și competitivitatea. Pentru că și acesta este un aspect la care UE trebuie să lucreze, astfel încât produsele europene să fie competitive pe piață și noi să avem acces la ele”, a spus Jungietu.
Cu toate acestea, alternativa este neclară în acest moment, iar colegul de guvern al ministrului Jungietu, viceprim-ministrul și ministrul de externe Mihai Popșoi, s-a aflat în discuții active cu autoritățile chineze în timpul unei vizite recente la Beijing, la sfârșitul lunii mai, pentru a explora proiecte comune în domeniul producției și stocării energiei regenerabile.
La Chișinău, la 28 mai, majoritatea parlamentară, susținută de deputații opoziției, a aprobat în primă lectură o inițiativă legislativă propusă de Ministerul Energiei pentru eliminarea taxelor vamale de 8% la importurile de echipamente de energie eoliană și de 5% la importurile de baterii de stocare a energiei regenerabile, precum și rambursarea TVA pentru companiile care investesc în sisteme de stocare a energiei.
The post Conflictul dintre Moldova și UE se prefigurează în legătură cu achizițiile de echipamente energetice chinezești appeared first on logos-pres.md.