Locuitorii din Afganistan redescoperă beneficiile copacilor după defrișările cauzate de războaie, relatează AFP.
Aproape jumătate din pădurile țării au dispărut în urma războaielor
„Între 1979 și începutul anilor 2000, aproximativ 50% din suprafața forestieră a Afganistanului a dispărut”, a declarat pentru AFP Mohammad Nasir Shalizi, cercetător la Universitatea de Stat din Carolina de Nord.
În pădurile estice de cedru și stejar, comerțul cu cherestea către Pakistan a alimentat defrișările. În zona de fistic din regiunile centrale și nordice mai aride, localnicii taie copacii pentru lemne de foc și pentru gătit.
Însă, în ultimii douăzeci de ani, „tendința a încetinit considerabil”, explică Shalizi, potrivit sursei citate.
Suprafața totală a pădurilor a crescut în ultimii ani
Potrivit Institutului Național de Statistică, suprafața totală a pădurilor din Afganistan a crescut cu 35% între 2011 și 2025. Acestea acoperă 2,5% din suprafața țării, deși defrișările au continuat în unele provincii.
În această țară muntoasă cu resurse limitate, gestionarea comunității forestiere este una dintre cele mai eficiente politici, subliniază cercetătorii.
În Char Bagh, un sat din nord-estul Afganistanului, Fundația pentru Dezvoltare Aga Khan (AKDN) se bazează pe un cuplu de fermieri. Aceștia întrețin o micro-pădure. Ideea este inspirată de metoda botanistului japonez Akira Miyawaki. Este vorba de o plantare densă de arbori diverși „pentru a restabili ecosistemele, a contribui la rezistența la schimbările climatice și, de asemenea, a sprijini veniturile comunității”, explică Parisa Malikzada, coordonatorul pentru agricultură al AKDN Afganistan, mai arată sursa.
„Copacii mă fac să mă simt bine”
„Acești copaci mă fac să mă simt bine, împrejurimile mele sunt verzi, respir aer curat”, declară Bas Begum Ahmadi, în vârstă de 45 de ani. Pe parcela sa, sălciile, paulovniile și plopii reează o răcoare vizibilă în comparație cu câmpurile din jur. O parte dintre crengi vor fi folosite pentru sobă iarna, iar frunzele ca hrană pentru animale.
Lângă râu, plopii previn eroziunea solului în timpul inundațiilor. Această micro-pădure „este un model; oamenii vin să o vadă și vor să facă același lucru”, a precizat Ghulam Ali Poya, unul dintre localnici.