La Ministerul Finanțelor s-a constatat o clasificare incorectă a mijloacelor fixe în valoare de 21,7 milioane de lei. Aceste „erori” au fost corectate chiar în timpul verificării.
În ansamblu, totul este corect, „cu excepția posibilei influențe a circumstanțelor” care au determinat auditorii să emită o concluzie „cu rezerve”. Lista rezervelor ridică semne de întrebare cu privire la calificarea specialiștilor ministeriali.
La această concluzie a ajuns Curtea de Conturi în urma rezultatelor auditului planificat al situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor pentru anul trecut. Auditorii au fost nevoiți să recunoască, nu fără îndoieli, veridicitatea acestora.
Modernizarea punctului vamal „Leușeni”
Opinia auditorilor este determinată în principal de acțiunile Serviciului Vamal (SV) ca una dintre structurile subordonate și de modul în care acesta reflectă în înregistrările contabile anumite mărfuri – nu în „categoria respectivă” și nu „la prețurile respective”.
Pe lângă „micile” erori în valoare totală de 19,4 milioane de lei în reflectarea incorectă în conturi, există și abateri mai mari legate de procesele de investiții ale instituției în construcția punctelor vamale.
Serviciul Vamal a utilizat pentru acest proiect de reabilitare 19,2 milioane de lei. Deși lucrările au fost finalizate la sfârșitul anului 2023, recepția obiectivului din 2024 nu a fost încă finalizată din cauza neconformităților identificate de comisia de recepție. În ciuda solicitărilor, contractantul nu a remediat deficiențele, iar Serviciul Vamal a executat garanția în valoare de 0,8 milioane de lei.
În consecință, proiectul de modernizare nu a putut fi finalizat: verificarea a relevat că patru clădiri aferente proiectului de investiții, cu o suprafață totală de 104,8 m² și o valoare de 2,8 milioane de lei, nu au fost înregistrate la administrația cadastrală.
Un alt proiect de investiții a rămas, de asemenea, „în suspans”, nefiind finalizat. Auditul a evidențiat „dificultăți în implementarea de către Serviciul Vamal a proiectului de investiții «Modernizarea infrastructurii în cadrul programului Connecting Europe Facility (CEF)» cu o valoare totală de aproximativ 14,6 milioane de euro, din care 50% reprezintă grant, iar 50% — un împrumut”.
Deși prima tranșă a grantului, în valoare de 56 de milioane de lei, a fost primită în 2024, au fost utilizați doar 0,7 milioane de lei. În același timp, în 2025, din creditul aprobat au fost plătiți 2,0 milioane de lei, iar cheltuielile au totalizat doar 0,3 milioane de lei.
Ca urmare, pe parcursul anului 2025 nu s-au efectuat investiții în cadrul proiectului, iar soldul fondurilor disponibile la sfârșitul perioadei a fost de 58,7 milioane de lei.
„Situația a fost influențată și de semnarea Acordului între Republica Moldova și România privind controlul coordonat la punctele de trecere a frontierei Leușeni-Albita și Giurgiulești-Galați, ceea ce a dus la amânarea unor activități planificate în cadrul proiectelor CEF privind dezvoltarea infrastructurii vamale la intrarea în Republica Moldova, până la reevaluarea necesității și actualității acestora”, se menționează în raportul Curții de Conturi.
Erori de contabilitate sau sistem?
Nu este prima dată când Curtea de Conturi emite astfel de verdicte pe baza încălcărilor și abaterilor constatate, care sunt cel mai adesea legate de reflectarea incompletă a datelor și de deficiențe în gestionarea patrimoniului public.
Problemele legate de utilizarea fondurilor de credit reprezintă o problemă sistemică. Acestea sunt determinate de un dezechilibru între condițiile de piață și procesele interne ale împrumutatului, necesitând o abordare complexă pentru a fi depășite.
În plus, lipsa de experiență adecvată a personalului în gestionarea împrumuturilor specifice sau de proiect își pune amprenta, spun auditorii. Deficiențele de gestionare și problemele legate de inventariere, totuși, afectează de obicei instituțiile care nu sunt de profil. Cu atât mai surprinzătoare sunt faptele descoperite în structurile financiare ale statului.
De exemplu, „Ministerul Finanțelor nu a asigurat înregistrarea corespunzătoare a două obiecte imobiliare de stat cu o valoare totală de 9,1 milioane de lei”. În situațiile financiare ale instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe”, acestea sunt reflectate ca active imobilizate proprii, deși fac parte din patrimoniul public aflat în administrarea Ministerului Finanțelor, se menționează în raportul de audit.
În cursul verificării s-a constatat, de asemenea, că în situațiile financiare ale ministerului nu sunt reflectate două obiecte imobiliare legate de centrul de odihnă din orașul Vadul-lui-Vodă. În același timp, terenul aferent acestui centru, cu o suprafață de 2,4 ha și o valoare de 2,8 milioane de lei, a fost transferat în administrarea Agenției Patrimoniului de Stat în 2024, dar la momentul verificării nu fusese încă transferat în folosința Ministerului Finanțelor prin contract de credit.
În plus, Serviciul Public de Impozite nu a asigurat înregistrarea dreptului de folosință asupra a 11 terenuri cu o suprafață totală de 1,41 ha și o valoare de 2,1 milioane de lei, transferate în folosință prin contracte de închiriere după transferul acestora către Administrația Proprietății Publice.
În același timp, în cursul verificării efectuate de Curtea de Conturi s-a constatat că „alte 8 terenuri cu o suprafață totală de 1,1 ha și o valoare de 537,1 mii de lei nu sunt incluse în Hotărârea Guvernului nr. 161/2019, ceea ce necesită completarea corespunzătoare a anexei respective de către Administrația Patrimoniului de Stat”.
Ce este de făcut?
În astfel de cazuri, auditorii de stat emit, de regulă, o concluzie cu rezerve (opinie de audit cu rezerve) și transmit instituției recomandări obligatorii pentru remedierea tuturor deficiențelor identificate
Ministerului Finanțelor i s-a cerut să elimine toate lacunele sistemice rămase. Curtea de Conturi subliniază necesitatea eliminării deficiențelor identificate în gestionarea patrimoniului de stat, în ținerea evidenței contabile și în derularea proiectelor de investiții.
Conform raportului Curții de Conturi, volumul aprobat al alocărilor din bugetul de stat pentru Ministerul Finanțelor din Moldova pentru perioada de raportare a fost inițial de 1,94 miliarde de lei, dar ulterior a fost corectat și ajustat la 1,81 miliarde de lei.
Notă Logos Press:
Pe lângă nevoile proprii ale aparatului, Ministerul Finanțelor, în calitate de principal administrator al trezoreriei, administrează direct cele mai mari fluxuri financiare ale țării:
– serviciul datoriei publice: plata dobânzilor și gestionarea împrumuturilor externe și interne ale Republicii Moldova;
– transferuri de destinație generală: alocarea de fonduri către bugetele locale (raioane și municipalități) pentru acoperirea deficitului acestora;
– investiții de capital: finanțarea proiectelor de investiții publice centralizate.
The post Ministerul Finanțelor nu a scăpat de critici appeared first on logos-pres.md.