Cu toate acestea, logica internă a evoluției situației de pe piața zahărului din Moldova indică faptul că, în viitorul sezon de comercializare, tendința mondială de creștere a prețului zahărului ar putea avea un ecou puternic în Moldova. Probabil că întrebarea nu este dacă prețul zahărului va crește pe piața moldovenească, ci când și cu cât.
„Viața dulce” în lume
Merită să reamintim că, în luna mai a acestui an, indicele prețurilor FAO la zahăr a crescut imediat cu 7,5%. Astfel, creșterea din luna mai a indicelui global al prețurilor FAO la zahăr a compensat cu vârf și îndesat scăderea acestui indice din aprilie.
Mai mult, tocmai zahărul, alături de cereale, a devenit principalul factor de presiune (în sensul creșterii, de jos în sus) asupra indicelui prețurilor alimentare al FAO în luna trecută.
Experții remarcă faptul că creșterea din luna mai a indicelui mondial al prețurilor FAO la zahăr este determinată (deocamdată) doar de temeri.
Conform previziunilor, în Brazilia, din cauza crizei energetice globale provocate de războiul din Iran, o parte foarte semnificativă din recolta bună de trestie de zahăr va fi destinată producției de etanol. În schimb, producția propriu-zisă de zahăr ar putea scădea.
Condițiile meteorologice provocate de El Niño vor avea un impact negativ asupra producției de zahăr din India și Thailanda.
Toate acestea împreună pot duce la o reducere a ofertei mondiale de zahăr la export în sezonul 2026–2027.
Mai rău decât atât, analiștii agenției Bloomberg evaluează situația într-un mod și mai puțin optimist. Aceștia consideră că războiul din Iran va avea un „efect întârziat”.
Chiar dacă războiul din Orientul Mijlociu se va încheia în curând, lumea va trebui să refacă stocurile epuizate – acest lucru va constitui un factor de susținere pe termen lung a prețurilor mondiale la resursele energetice la un nivel relativ ridicat.
Evident, acest lucru se va reflecta asupra costului altor resurse, în special al îngrășămintelor. Ca urmare, va afecta accesibilitatea și costul alimentelor, precum și prețurile materiilor prime pentru bioenergie (inclusiv trestia de zahăr și cerealele).
Din păcate, prea mulți experți de renume mondial sunt de acord că „până la Crăciun, mulți consumatori vor simți în mod evident inflația alimentară în propriile portofele”.
„Viața dulce” în Moldova
În Moldova se discută, direct și indirect, despre unificarea TVA-ului pe piața agroalimentară. Despre ideea blândă promovată (de multe asociații de afaceri din Moldova și de unii parteneri de dezvoltare) de a reduce cota de bază a TVA-ului pentru întregul lanț agroalimentar la 12-14% aproape nimeni nu mai vorbește acum.
O idee mai plauzibilă (din punctul de vedere al alimentării bugetului de stat și al reducerii cheltuielilor publice) și mai simplă (din punctul de vedere al administrării) pare a fi aceea de a majora TVA-ul pentru produsele agricole și alimentare la nivelul de bază – 20%.
Interesele industriei sfeclei de zahăr sunt afectate de o potențială modificare a regimului de impozitare într-o măsură mai mare decât interesele multor alte sectoare ale sectorului agroalimentar. Întrucât în prezent, în complexul sfeclei de zahăr, atât materia primă (sfecla de zahăr), cât și zahărul sunt impozitate cu o cotă redusă de TVA – 8%. În consecință, majorarea de peste două ori a acestei taxe se va reflecta cu siguranță în prețul produselor finale.
Deoarece TVA-ul este o „taxă pe consum”, creșterea sarcinii fiscale va fi resimțită cel mai clar de consumatorii finali – cei casnici – ai zahărului moldovenesc. Acest lucru este recunoscut chiar și de politicienii care nu fac parte din opoziție, care, prin definiție, sunt interesați de liniștea socială și electorală din Moldova. Cu toate acestea, unii dintre ei au anunțat o potențială creștere a prețurilor produselor alimentare pe piața din Moldova cu aproximativ 10%.
Concurența decide totul
Până acum, atât operatorii pieței zahărului din Moldova, cât și autoritățile țării au măsurat „temperatura prețurilor” pe baza raportului academic „ofertă/cerere”. În consecință, erau importante și constituiau un subiect important de discuție profesională: volumele de producție de sfeclă și zahăr, dimensiunile stocurilor comerciale de zahăr local și importat din anul trecut, dimensiunea cererii solvabile a consumatorilor de zahăr.
Cu toate acestea, în prezent, formula clasică care determină conjunctura pieței ar putea să nu mai fie valabilă în totalitate în Moldova.
Pe site-ul Guvernului Republicii Moldova a apărut pentru a doua oară proiectul de regulament privind importul preferențial de zahăr. Este util să reamintim că, în urmă cu câteva luni, proiectul acestei decizii a fost retras.
La „a doua apariție” a acestui document, mecanismul de reglementare a importurilor nu s-a modificat – se propune limitarea livrărilor de zahăr în cadrul acordurilor de liber schimb cu țările CEFTA (în primul rând Serbia) și CSI se propune a fi limitate la o cotă de 3.000 de tone pe an. Mai mult, această cotă trebuie utilizată de importatorii de zahăr pe principiul „primul venit, primul servit”, și nu este rezervată exclusiv consumatorilor industriali de zahăr (așa cum a fost stabilit prin decizia guvernului din noiembrie anul trecut pentru zahărul din UE).
De asemenea, trebuie menționat că proiectul de hotărâre a guvernului nu prevede acordarea consumatorilor industriali a vreunui alt acces la zahăr în regim de liber schimb și nu prevede alocarea de cote suplimentare în cadrul cotei europene în vigoare.
Adică, măsurile propuse nu creează pentru industria alimentară din Moldova noi oportunități de achiziționare a zahărului la prețuri competitive, ci intensifică restricțiile pe piața locală a zahărului.
S-a modificat doar puțin expunerea de motive a proiectului de decizie a guvernului. În special, se menționează că, în perioada ianuarie-mai 2026, în Moldova s-au importat aproximativ 1.000 de tone de zahăr – din Serbia (437 de tone) și din Belarus (603 tone). Probabil că, din punctul de vedere al inițiatorilor și autorilor documentului, aceasta este o cantitate mare.
La rândul lor, consumatorii industriali de zahăr au considerat justificarea superficială. În opinia lor, „în contextul consumului industrial anual de zahăr de aproximativ 25.000 de tone, acest volum pare nesemnificativ din punct de vedere statistic și nu poate fi considerat un factor de destabilizare a pieței”.
Impresionați de a doua încercare de a impune (în ciuda opoziției) o decizie privind limitarea strictă a importurilor preferențiale de zahăr din țările menționate mai sus, consumatorii industriali de zahăr din Moldova au scris o a doua scrisoare împotriva unei astfel de decizii.
Mesajul adresat conducerii guvernului și parlamentului RM a fost semnat din nou de douăzeci de întreprinderi, care „reprezintă aproximativ 65% din consumul de zahăr al industriei alimentare din Moldova”.
Acestea propun:
– în primul rând, „suspendarea examinării și adoptării proiectului până la prezentarea unei analize complete a impactului economic (inclusiv concurențial) și a consecințelor sociale ale măsurilor propuse”;
– în al doilea rând, „elaborarea și aprobarea cadrului normativ necesar pentru aplicarea regimului «destinației finale», prevăzut la articolul 323 din Codul Vamal nr. 95/2021, în ceea ce privește importul de zahăr destinat prelucrării industriale”.
Cu alte cuvinte, producătorii și consumatorii de zahăr intră din nou în discuție cu privire la dimensiunile recoltei potențiale, producție și stocuri comerciale.
Cu toate acestea, există opinia că, pe piața zahărului din Moldova, pe termen scurt, „temperatura prețurilor” va fi determinată nu atât de aceste componente, cât de un singur factor extrem de important – numărul vânzătorilor de zahăr care concurează efectiv între ei.
Dacă importul de zahăr din CEFTA și CSI până la sfârșitul anului curent va fi limitat la puțin sub 3 mii de tone și se va aplica principiul „primul venit, primul servit”, pe piața din Moldova vor rămâne „unul-doi vânzători de zahăr”.
În contextul tendinței mondiale de creștere a prețurilor la zahăr și al perspectivelor de majorare a TVA-ului pentru acesta în Moldova, creșterea prețurilor la zahăr pe piața moldovenească este doar o chestiune de timp.
Cu atât mai mult cu cât consumatorii industriali de zahăr „epuizează” stocurile comerciale de zahăr, importat anterior în Moldova în regim preferențial, și intră într-o perioadă de creștere sezonieră a cererii de zahăr (cel puțin pentru conservarea produselor din fructe și legume).
De altfel, după cum afirmă operatorii pieței zahărului din Moldova, deja la sfârșitul lunii mai – începutul lunii iunie, prețurile de achiziție en gros ale zahărului pentru producția de produse alimentare în Moldova au crescut de la intervalul din februarie de 13,7-14,2 lei/kg la nivelul actual de 15,5 lei/kg în medie.
Consumatorii industriali de zahăr se tem că, în cazul adoptării unui nou regulament privind importul de zahăr, prețul acestei materii prime ar putea crește până la 17 lei/kg, întrucât autoritățile țării nu propun încă un mecanism de limitare a creșterii prețurilor la materiile prime industriale.
The post Prețurile la zahăr în Moldova vor crește inevitabil appeared first on logos-pres.md.