Financial Times relatează acest lucru. Publicația, citând surse din țările UE, califică serviciul diplomatic drept „disfuncțional”, motiv pentru care statele membre mari au inițiat discuții privind o posibilă reformă profundă a sistemului diplomatic european.
Potrivit Financial Times, este vorba despre o revizuire a rolului serviciului de politică externă al UE, pe fondul criticilor aduse coordonării, gestionării și eficienței procesului decizional.
Ce se propune a fi schimbat
Conform informațiilor publicației, inițiativa vine din partea Franței, Germaniei și a altor state mari ale UE. În centrul discuției se află întrebarea în ce măsură modelul actual răspunde noilor condiții geopolitice și permite elaborarea rapidă a unor decizii coordonate.
Varianta care prevede retragerea competențelor de la Kaia Kallas și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) presupune returnarea acestora către Comisia Europeană (CE) și statele membre ale blocului, au declarat pentru FT cinci oficiali europeni.
„Este evident că [SEAE] nu funcționează așa cum ar trebui în lumea modernă. Este disfuncțională. Problema este de natură structurală și, prin urmare, structura trebuie reorganizată”, a spus unul dintre funcționari.
Discuția se referă la activitatea structurii de politică externă a Uniunii Europene și la interacțiunea dintre instituțiile UE și guvernele naționale. În publicație se menționează că unele țări consideră sistemul actual prea complex și insuficient de eficient din punct de vedere al coordonării.
Printre opțiunile de reformă a diplomației europene, prezentate în evaluarea guvernului francez, figurează și renunțarea la autonomia șefului Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE). Parisul, în special, propune limitarea competențelor șefului diplomației europene și slăbirea controlului acestuia asupra rețelei de peste 140 de reprezentanțe din întreaga lume, relatează FT.
În prezent, șeful diplomației europene răspunde în fața Comisiei Europene și a statelor membre ale UE.
De ce această chestiune a devenit actuală acum
Discuția are loc într-o perioadă de creștere a presiunii asupra politicii externe a Uniunii Europene — de la chestiuni de securitate și politica sancțiunilor până la concurența cu centrele globale de putere și necesitatea de a lua mai rapid decizii în domeniul economiei externe.
Pentru economiile europene, tema are nu doar o semnificație politică. Viteza deciziilor diplomatice influențează politica comercială, procesele de investiții, acordurile energetice, negocierile internaționale și stabilitatea lanțurilor de aprovizionare.
În plus, trei interlocutori ai FT au remarcat că un impuls reformei ar putea veni, printre altele, din negocierile bugetare, întrucât capitalele europene insistă asupra reducerii cheltuielilor, inclusiv în ceea ce privește serviciul diplomatic. Între timp, transferul funcțiilor SEAE către Consiliul European sau Comisia Europeană ar permite reducerea personalului și economisirea de fonduri.
Însă, deocamdată, nu este vorba despre o decizie adoptată, ci despre o discuție internă privind posibilele variante de reformă. Amploarea schimbărilor și termenele de implementare nu au fost stabilite public.
Cu toate acestea, inițiativa stârnește deja discuții aprinse în rândul statelor membre, iar evoluția dezbaterilor este urmărită cu atenție și în afara UE.
Posibile consecințe pentru țările partenere
Dacă reforma va avansa, schimbările ar putea afecta formatul de interacțiune al Uniunii Europene cu statele candidate, piețele vecine și partenerii externi.
Acest lucru se referă în mod direct și la Republica Moldova.
Pentru țările orientate către integrarea europeană și participarea la programele paneuropene, va conta dacă politica externă a UE va deveni mai centralizată sau dacă o parte din competențe se va întoarce la capitalele naționale.
Este evident că, în cel de-al doilea caz, procesul de eurointegrare va deveni mai complex și mai sinuos pentru Chișinău.
The post Serviciul diplomatic al UE este „disfuncțional” – Financial Times appeared first on logos-pres.md.