România este la răscrucea de drumuri energetice din Europa și Balcani ceea ce îi conferă un rol strategic în regiune, a declarat Virgiliu Ivan, directorul Dispecerului Energetic Național (DEN), entitate aflată sub umbrela Transelectrica, luni, în a doua zi a FOREN 2026, organizat între 14 și 17 iunie la Neptun de Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), cu sprijinul CME, la care participă și reporterul Mediafax.
„Suntem, practic, la o răscruce de drumuri”
„Am să continui ceea ce au spus colegii și și prietenii mei din Republica Moldova și Ucraina și așa cum au explicat dumnealor, se vede clar importanța rolul strategic al României în această regiune. Practic, România este puntea de legătură între est și vest, între sud și nord. Suntem, practic, la o răscruce de drumuri, o răscruce a sistemului energetic european”, a punctat Virgiliu Ivan, luni, în a doua zi a Forumului Regional al Energiei pentru Europa Centrală și de Est (FOREN 2026), organizat la Neptun de Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), cu sprijinul CME.
Astfel, potrivit șefului DEN, investițiile operatorului național de sistem și transport al energiei electrice și-au modificat focusul odată cu declanșarea conflictului de la granița de nord a României.
„Și dacă până în anul 2022 orientarea României cu privire la dezvoltarea sistemului, cu privire la dezvoltarea interconexiunilor era axată către vest, către țările cu care eram interconectați atunci – Ungaria, Bulgaria și Serbia – odată cu începutul războiului, cu invazia Rusiei asupra Ucrainei, lucrurile s-au modificat și România, prin Transelectrica, a reacționat, în sensul în care, pe lângă suportul pe care l-am acordat, îl acordăm colegilor din Ucraina și din Republica Moldova, am pus în planurile de dezvoltare linii noi de interconexiune și către est”, a explicat Virgiliu Ivan în fața audienței de la FOREN.
Planul de dezvoltare elaborat de compania națională prevede aproape o dublare a liniilor de interconexiune actuale.
„Dacă în prezent România are 11 linii de interconexiune de 400 de kilovolți, conform planului de dezvoltare și a diverselor acorduri, vom ajunge la 19 linii de interconexiune de 400 de kilovolți. Deci, pe lângă cele 11 din prezent, avem în plan încă două, cu două linii de interconexiune cu Ungaria, încă una cu Serbia, două linii cu Republica Moldova și aș spune eu, trei linii de 400 de kilovolți cu Ucraina, pentru că linia de la Isaccea la Artyz este o linie dublu circuit. Există discuții între noi, așa cum a spus colegul meu, de realizare a liniei Suceava – Cernăuți, o linie care este susținută de președinții celor două țări, ai României și ai Ucrainei, și având o astfel de susținere, sunt convins că linia se va realiza într-un termen mai scurt, beneficiind de această susținere”, a declarat Virgiliu Ivan.
„România, o țară care astăzi la vârful de sarcină are 9.000 de megawați, va avea în următorii 7 ani 19 linii de interconexiune reprezintă ceva important, ceva deosebit în cadrul sistemului energetic european. Ca să vă dau și alte cifre, în urmă cu 10-11 ani, capacitatea de interconexiune a României era de 1.500 MW, acum am ajuns la 4.000 MW capacitate de interconexiune între România și țările vecine, ceea ce reprezintă aproape jumătate din consumul României. Bineînțeles că nu este de ajuns. Targetul, conform regulamentelor europene.este să creștem aceste capacități cel puțin pe granițele comunitare, cu Ungaria și cu Bulgaria, iar conform prognozelor noastre, în următorii doi, trei ani o să ajungem la 7.000 MW”, a detaliat șeful DEN, la FOREN 2026.
„Considerăm noi, Transelectrica, că, cu o astfel de capacitate, practic, din punct de vedere al rețelei electrice de transport, nu va mai fi nicio barieră în calea tranzacțiilor cu energie la nivel european, nicio barieră de preț în ceea ce ne privește pe noi, Transelectrica. Deci, este un drum important, un drum pe care Transelectrica îl parcurge și este să pregătită să ducă la bun sfârșit grație suportului de care beneficiem din partea autorităților, a Guvernului, a ANRE-ului. Ceea ce am spus acum este practic o continuare a ceea ce a spus domnul vicepreședinte Andronache la nivel de dezvoltare a rețelei electrice de transport pe linia interconexiunilor. Sunt acele autostrăzi pe care cu toții le așteptăm, autostrăzi energetice, în cazul de față” a conchis Virgiliu Ivan.
Prioritățile industriei, discutate la FOREN 2026
La ediția din acest an a Forumului Regional de Energie – FOREN 2026, cu tema „Secure, Sustainable and Affordable Energy for Central and Eastern Europe” („Energie sigură, durabilă și accesibilă pentru Europa Centrală și de Est” – n.r.), participanții sunt reprezentanți de marcă și oficiali din partea autorităților guvernamentale – Ministerele Energiei din România și din Republica Moldova, Parlamentul României, Academia Română, ANRE; lideri din cadrul organizațiilor internaționale – Consiliul Mondial al Energiei, Comisia Europeană, Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră- BSEC; președinți și oficiali din partea principalilor operatori de energie – Evryo, Electrica, Rețele Electrice România, E.ON România, Hidroelectrica, Transelectrica, Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica și Horváth România.
În cadrul Sesiunii de Deschidere, a fost subliniată importanța FOREN 2026 pentru analizarea stării sectoarelor energetice ale țărilor din regiune, avansarea de soluții la provocările prezentului și identificarea celor mai bune modalități de cooperare pentru creionarea, împreună, a unui viitor energetic sustenabil.
„Tranziția energetică nu înseamnă o simplă trecere de la o producție bazată pe combustibili fosili la o producție bazată pe surse regenerabile de energie ci trebuie să implice: mai multă producție regenerabilă; rețele + stocare, cu o rețea care trebuie să treacă de la un sistem „pasiv” la unul flexibil, digital și bidirecțional; electrificarea consumului; reforme administrative; investiții masive; prețuri reduse si stabile. Tranziția energetică a trecut de faza „producem verde” și a intrat în faza „gestionăm un sistem complex flexibil și competitiv”. Cerințele cheie în etapa următoare vor fi Flexibilitate și Competitivitate”, a declarat Ion Lungu, președintele CNR-CME, în cadrul briefingului de presă care a urmat Sesiunii de Deschidere FOREN 2026.
„Lecția României este clară: tranzițiile reușite nu abandonează punctele forte ale trecutului; ele le valorifică pentru a construi viitorul. România înțelege bine acest lucru, și, pe măsură ce Europa și lumea navighează una dintre cele mai consecvențiale perioade din istoria energetică, această experiență este neprețuită”, a declarat cu acest prilej președintele Consilului Mondial al Energiei, Adnan Amin.
„În energie, cea mai scumpă resursă nu este gazul, uraniul sau electricitatea. Cea mai scumpă resursă este timpul. De aceea trebuie să accelerăm investițiile, să consolidăm cooperarea regională și să construim astăzi sistemul energetic de care vom avea nevoie mâine”, a afirmat și Marius-Viorel Poșa, secretar de stat în Ministerul Energiei.
„Această ediție a FOREN – FOREN 2026 – aduce câteva aspecte de noutate, cum ar fi: prezența ES Adnan AMIN, Președintele Consiliului Mondial al Energiei și a peste 50 de reprezentanți din străinătate, ridicarea calității discuțiilor din cadrul sesiunilor de dezbateri și a lucrărilor prezentate”, a subliniat la rândul său Ștefan Gheorghe, director general executiv CNR-CME.