Rezultatele finale ale campaniei de recensământ, publicate de Biroul Național de Statistică (BNS) în această săptămână, au oferit o perspectivă analitică aprofundată asupra schimbărilor sociale din țară.
Datele recensământului din 2024 arată că familia moldovenească clasică, multigenerațională, aparține trecutului. În locul acesteia apar gospodăriile cu un număr redus de membri, o pondere ridicată a persoanelor vârstnice singure și a familiilor despărțite de migrația externă.
Moldova rămâne o țară predominant rurală din punct de vedere al distribuției populației (53,6% în sate), dar, din punct de vedere economic și demografic, se concentrează din ce în ce mai mult în jurul capitalei.
Creșterea proporției persoanelor vârstnice singure și predominanța familiilor cu un singur copil pun statul în fața unor provocări pe termen lung în domeniul pensiilor, protecției sociale și politicii demografice. Și vor trebui luate în considerare multe aspecte – de la statutul gospodăriilor până la indicatorii de fertilitate și starea civilă a locuitorilor țării.
Epoca persoanelor singure și a formelor mici de locuire
Principalul vector al schimbărilor în ceea ce privește statutul locativ al populației este fragmentarea rapidă a gospodăriilor. Familia patriarhală complexă, tradițională pentru Moldova, în care sub același acoperiș locuiau mai multe generații – simultan sau succedându-se una după alta – dispare definitiv în trecut.
În tradiția europeană, acest fenomen de reducere a dimensiunii familiilor și a continuității generațiilor este denumit „nuclearizare”, fenomen care a devenit caracteristic și pentru Moldova.
Dimensiunea medie a gospodăriei moldovenești continuă să scadă. Marea majoritate a gospodăriilor este formată acum din unități compuse din 1–2 persoane. În același timp, statisticile înregistrează o creștere a numărului de gospodării conduse de femei. Se consideră că acest fenomen se datorează atât diferenței de speranță de viață dintre bărbați și femei în Moldova (femeile reprezintă 52,8%), cât și migrației de muncă pe termen lung a bărbaților.
Singurătatea la vârste înaintate a devenit, de asemenea, o consecință inevitabilă a schimbărilor în curs. Recensământul a evidențiat o proporție extrem de ridicată de gospodării unipersonale în rândul persoanelor în vârstă. În grupa de vârstă 65+, femeile singure reprezintă 62%.
În mediul rural, acest lucru a dus la apariția fenomenului „gospodăriilor singuratice”, în care persoanele în vârstă (în principal văduve) își duc traiul fără sprijinul rudelor tinere care au părăsit țara sau s-au mutat din mediul rural în orașe.
Criza căsătoriei clasice
Analiza structurii matrimoniale a populației demonstrează schimbarea orientărilor valorice și a practicilor juridice în ceea ce privește întemeierea unei familii. „Celula socială” rămâne încă un semn al modului de viață tradițional. Cu toate acestea, tendințele mondiale nu au ocolit nici Moldova, inclusiv așa-numita „uniune civilă”.
Persoanele care trăiesc împreună în cadrul unei căsătorii oficiale rămân cel mai numeros grup, însă vârsta medie la prima căsătorie s-a deplasat către 28–30 de ani pentru femei și 31–33 de ani pentru bărbați.
În deceniile dintre recensăminte s-a înregistrat, totuși, o creștere bruscă a popularității uniunilor neînregistrate, în special în rândul tinerilor cu vârsta sub 30 de ani din mediul urban. Iar ponderea căsătoriilor desființate arată o creștere constantă. Mediul urban (în special Chișinăul și Bălți) se află în fruntea clasamentului în ceea ce privește numărul divorțurilor oficiale.
Văduvia, ca fenomen, prezintă un dezechilibru de gen pronunțat. Din cauza supramortalității bărbaților cu vârste cuprinse între 45 și 60 de ani, ponderea văduvelor în rândul femeilor în vârstă o depășește de câteva ori pe cea a văduvilor bărbați.
Modelul „unui singur copil” domină
Campania de recensământ a arătat, de asemenea, că comportamentul reproductiv al familiilor moldovene a înregistrat trecerea definitivă la un tip restrâns de reproducere a populației.
În structura gospodăriilor cu copii, majoritatea absolută o constituie familiile cu un singur copil. Familia cu un singur copil a devenit norma pentru familiile din mediul urban (Chișinău, Bălți).
În ciuda faptului că ponderea copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani s-a ajustat ușor la 19,2 % ca urmare a scăderii generale a bazei populației, populația infantilă s-a redus din punct de vedere cantitativ. Statisticile au înregistrat un procent ridicat de copii născuți în afara căsătoriei oficiale (la mame cu starea civilă „singură” sau „în uniune neînregistrată”).
Gospodăriile rurale continuă să prezinte un număr mediu mai mare de copii pe familie. Familiile cu trei sau mai mulți copii sunt mai frecvente în regiunile sudice (inclusiv în ATO Gagauzia) și în zonele rurale din centrul țării. Cu toate acestea, chiar și acolo acest indicator este în scădere din cauza plecării femeilor aflate la vârsta fertilă în străinătate.
Contextul socio-economic și decalajul migrațional
Statisticile au evidențiat faptul că structura familiilor este strâns legată de procesele migraționale și de economie. Familiile despărțite de graniță reprezintă un fenomen tipic. O parte semnificativă a gospodăriilor are statutul de „transnaționale”, în care unul sau ambii părinți lucrează temporar sau permanent în străinătate.
De asemenea, Recensământul din 2024 a arătat că 6,4% dintre rezidenți (154,7 mii de persoane) s-au întors în țară după o ședere îndelungată în străinătate, aducând cu ei noi modele de comportament familial.
Este trist, dar este un fapt. Studiile NBS, realizate în paralel cu recensământul, arată că prezența copiilor crește semnificativ riscul de sărăcie pentru gospodărie.
Este adevărat că familiile conduse de bărbați își evaluează, în mod tradițional, nivelul de trai ca fiind mai ridicat, în timp ce familiile monoparentale (mame singure) și gospodăriile rurale cu mulți copii rămân cele mai vulnerabile grupuri sociale.
Rezultatele finale ale unui studiu de amploare, alături de cele prezentate anterior, reflectă schimbările profunde survenite în componența grupurilor familiale, în creșterea dimensiunii orașelor și în structura generală a gospodăriilor din țară în ultimii zece ani.
Scăderea populației a influențat în mod direct structura și numărul familiilor moldovenești. În paralel cu acest fenomen, statisticile înregistrează două tendințe puternice: scăderea dimensiunii medii a gospodăriilor și îmbătrânirea familiilor.
În concluzie, se poate afirma că în Moldova se menține o tendință constantă de scădere a numărului mediu de membri ai familiei pe gospodărie. Crește ponderea familiilor formate din una sau două persoane, ceea ce este tipic pentru societățile europene în curs de îmbătrânire.
Ponderea populației cu vârsta de 65 de ani și peste a ajuns la 18,1% (în unele rapoarte analitice – până la 18,2%), în timp ce ponderea copiilor (0–14 ani) este de 19,2%.
Aceasta a dus la creșterea numărului de gospodării „de vârstă înaintată”, formate exclusiv din pensionari, în special în zonele rurale, părăsite de tineri. În rândul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, majoritatea covârșitoare o reprezintă femeile singure (62%).
Migrația și impactul acesteia asupra nucleelor familiale
Familiile din Moldova continuă să se confrunte cu o presiune colosală din partea migrației. Datele recensământului au evidențiat câteva caracteristici importante:
Experiența în străinătate: aproximativ 154,7 mii de persoane (6,4% din numărul total al rezidenților) au indicat, la momentul recensământului, că au locuit anterior în străinătate în mod neîntrerupt mai mult de un an, înainte de a se întoarce.
Migrarea internă: aproape 9,7% dintre cetățeni și-au schimbat locul de reședință obișnuit în interiorul țării, la nivel de raioane. Familiile se mută în mod activ din raioanele nordice (de exemplu, Ocnita, Briceni) și sudice către Chișinău, Bălți, Ialovea și Anenii Noi.
Conform datelor Biroului Național de Statistică, în țară sunt înregistrate peste un milion de gospodării.
Număr total: Peste 1 milion de gospodării.
Familii: Aproximativ 65% (peste 651 mii) dintre gospodării includ cel puțin o familie. În 29 mii locuiesc două familii, iar în o mie de gospodării – trei sau mai multe.
Cupluri căsătorite cu copii: Aproximativ 265 mii (cea mai numeroasă categorie).
Cupluri fără copii: Peste 223.000.
Mame singure cu copii: Peste 121 mii de familii.
Tați singuri cu copii: Aproximativ 20.000.
Persoane singure: reprezintă 36,3% din totalul gospodăriilor (predomină gospodăriile formate din una sau două persoane).
The post Evoluția familiei moldovenești: statistici despre „celulele societății” din Moldova appeared first on LOGOPRESS.