Traseul operațiunii care a dus la sabotarea Nord Stream 1 și 2, de la conceperea planului până la identificarea autorilor, a fost reconstituit de jurnalistul macedonean Bojan Pancevski în volumul The Nord Stream Conspiracy, după ce a discutat cu oficiali germani implicați în anchetă, cu ucraineni care au participat la operațiune și cu reprezentanți ai mai multor servicii europene de informații. The Baltic Sentinel a prezentat principalele dezvăluiri din investigație.
Sabotajul Nord Stream
În dimineața zilei de 26 septembrie 2022, mai multe explozii subacvatice au avariat conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, construite pentru a transporta gaze naturale din Rusia către Germania și, de acolo, către piața europeană, prin Marea Baltică.
Imaginile cu uriașele suprafețe de apă răscolite de gazul care ieșea din conducte au făcut înconjurul lumii. Europa se afla deja în plină criză energetică, la șapte luni de la invazia Rusiei în Ucraina, iar exploziile au fost urmate de acuzații și ipoteze contradictorii privind autorii sabotajului.
Ucraina: „Un atac terorist planificat de Rusia”
De la Kiev, răspunsul a venit repede. Președinția Ucrainei, prin vocea consilierului Mihailo Podoliak, a pus exploziile pe seama Moscovei. Incidentul a fost descris drept un „atac terorist planificat de Rusia” și un act de agresiune împotriva Uniunii Europene. Oficialul ucrainean susținea că Rusia urmărea să destabilizeze economia europeană și să provoace panică înaintea iernii.
Ucraina a continuat să respingă și în anii următori orice implicare. Chiar și în iulie 2026, după ce ancheta germană ajunsese deja la militarii ucraineni, Parchetul General al Ucrainei susținea că nu identificase dovezi privind implicarea statului ucrainean, a instituțiilor sau a oficialilor săi.
Între timp însă, anchetatorii germani au reconstruit povestea, cu totul diferită.
Patru ani mai târziu, procurorii germani indică Ucraina
Pentru implicarea în sabotarea Nord Stream, la 30 iunie 2026, procurorii federali germani l-au trimis în judecată pe Serhii Kuznietsov, ofițer al armatei ucrainene. Rechizitoriul indică însă că în spatele operațiunii s-au aflat autorități de stat din Ucraina.
Potrivit procurorilor germani, scopul operațiunii ar fi fost distrugerea Nord Stream 1 și Nord Stream 2, pentru oprirea definitivă a transportului de gaze prin conducte și împiedicarea Rusiei să folosească veniturile obținute din vânzarea acestora pentru finanțarea războiului.
Serhii Kuznietsov este acuzat că a condus echipa de sabotaj. A fost arestat în Italia în august 2025, extrădat în Germania în noiembrie și de atunci se află în arest preventiv.
Deși a negat acuzațiile, instanța din Hamburg a decis că există suficiente probe pentru ca dosarul să ajungă în fața judecătorilor. Kuznietsov va fi judecat pentru sabotaj și crimă de război, deoarece gazoductele Nord Stream erau obiective civile și, prin urmare, nu puteau constitui ținte militare. Procesul va începe la 14 octombrie 2026.
Un alt membru al echipei care a amplasat explozibilii pe conducte, scafandrul ucrainean Volodimir Zhuravlov, a fost arestat în august 2026, în Croația, în baza unui mandat european de arestare emis de Germania.
Operațiunea „Diameter”
Ideea atacării conductelor submarine nu era nouă. Apăruse în Ucraina încă din 2017, dar fusese abandonată pentru că o asemenea misiune părea prea complicată și prea costisitoare.
În primăvara lui 2022, însă, după bătălia pentru Kiev, doi ofițeri ucraineni au întocmit o listă cu obiective ale infrastructurii economice ruse care puteau fi atacate. Pe ea se aflau podul Kerci, care leagă Rusia de peninsula Crimeea anexată, conducte petroliere, porturi, petroliere, Nord Stream și TurkStream, gazoductul care transportă gaze rusești spre Turcia prin Marea Neagră.
Planul de sabotare a gazoductelor a inclus inițial atât Nord Stream, cât și TurkStream și a primit numele „Operațiunea Diameter”. Numele venea de la un desen făcut de unul dintre ofițeri: secțiunea unei conducte, reprezentată printr-un cerc traversat de o linie dreaptă – diametrul.
Șapte oameni, un iaht și explozibili ascunși în butelii
Echipa aleasă pentru sabotarea Nord Stream era formată din șapte persoane. Printre ei, scafandri cu experiență, un marinar, un specialist în explozibili și militari ucraineni. Pentru a-și ascunde identitatea, membrii echipei foloseau nume de cod precum „The Captain”, „The Iceman”, „Freya”, „Smiley” sau „The Skipper”.
Planul era surprinzător de simplu pentru o operațiune care viza o infrastructură construită cu miliarde de dolari: o ambarcațiune civilă, o echipă mică și scafandri care să coboare până la conductele aflate pe fundul mării.
Dispozitivele explozive au fost concepute cu ajutorul unui inginer ucrainean, căruia echipa îi spunea „Grandpa”. Pentru ca încărcăturile să poată fi transportate fără să atragă atenția, explozibilul militar a fost introdus în recipiente asemănătoare buteliilor de scufundare.
Echipa s-a antrenat aproximativ două săptămâni în cariere de granit inundate din nordul Ucrainei. Membrii săi au repetat coborârea, montarea încărcăturilor și revenirea la suprafață până când au ajuns să stăpânească procedura.
Andromeda, iahtul care i-a dus spre Nord Stream
Pentru misiune, echipa a închiriat cu documente false iahtul cu vele Andromeda, aflat în portul Hohe Düne din Rostock, pe coasta germană a Mării Baltice.
La bord trebuiau să încapă șapte persoane, peste două tone de echipamente și provizii, aproximativ 60 de butelii pentru scufundări, computere, scutere subacvatice, ancore și dispozitivele explozive.
Înainte de plecare, echipa s-a reunit într-o locuință folosită pentru pregătirea operațiunii, în apropierea frontierei cu Polonia. Membrii au primit documente de identitate europene false, iar pașapoartele ucrainene urmau să fie folosite numai la trecerea frontierei poloneze.
Explozibilii au fost transportați prin Polonia. Vehiculele au fost controlate la frontieră, inclusiv cu ajutorul câinilor, dar încărcăturile nu au fost descoperite. Pentru a justifica echipamentul de scufundare, membrii grupului au susținut că acesta provenea de la o școală de scufundări din Ucraina care își încetase activitatea din cauza războiului.
Andromeda urma să fie preluată din Rostock și dusă în portul Wiek, de pe insula germană Rügen. Potrivit planului, trei membri ai echipei – „The Skipper”, „The Soldier” și „Smiley” – au preluat iahtul, iar ceilalți urmau să li se alăture la Wiek.
O cameră rutieră i-a ajutat pe anchetatori
În drum spre Wiek, „The Iceman”, care se afla la volanul unei mașini, a depășit pentru scurt timp limita de viteză. Un radar german a fotografiat autoturismul, numărul de înmatriculare și persoanele aflate în interior.
Imaginea a rămas în sistem și avea să devină ulterior o probă importantă pentru anchetatorii germani.
Coborârea la 80 de metri
Andromeda a pornit spre Bornholm, o insulă daneză din Marea Baltică, în data de 8 septembrie 2022, însă o furtună a obligat echipa să se întoarcă la Wiek. A doua zi, iahtul a ajuns însă la Bornholm, iar echipa a început pregătirile pentru localizarea conductelor.
Pe 11 septembrie, cu ajutorul unui sonar portabil, au fost localizate conductele Nord Stream într-o zonă în care se aflau la aproape 80 de metri sub suprafața mării.
Adâncimea fusese aleasă cu grijă. Mai aproape de suprafață, conducta ar fi fost mai ușor de reparat, iar la o adâncime mai mare scufundarea devenea prea periculoasă.
Scafandrii aveau aproximativ 20 de minute pentru a lucra pe fundul mării, în timp ce revenirea la suprafață, cu opririle necesare pentru decompresie, dura aproape o oră.
Ei au fixat una dintre încărcăturile explozive la îmbinarea dintre două segmente ale conductei, programând-o să explodeze pe 26 septembrie, la ora 19.03.
Greșeli care au lăsat urme
Operațiunea nu a decurs fără incidente. După amplasarea primei încărcături, vremea s-a înrăutățit, iar continuarea misiunii a devenit tot mai dificilă. În timpul următoarei tentative, una dintre încărcăturile explozive a căzut în mare și nu a mai putut fi recuperată.
Furtuna a obligat echipa să se retragă în portul suedez Sandhamn. Acolo, comportamentul echipei a atras atenția unor navigatori germani, care aveau să dea mai târziu declarații anchetatorilor.
Când vremea le-a permis să reia operațiunea, au apărut alte probleme. După una dintre scufundări, unul dintre membrii echipei s-a tăiat la mână într-o valvă. Sângele rămas pe Andromeda a oferit ulterior anchetatorilor o probă ADN.
Nici amplasarea bombelor nu a mers de fiecare dată conform planului. Acestea trebuiau fixate la îmbinările dintre segmente, considerate punctele potrivite pentru producerea unei breșe. Încărcătura trebuia să străpungă conducta, iar presiunea uriașă a gazului din interior să mărească apoi ruptura. Una dintre bombe a fost însă amplasată în mijlocul unei secțiuni, unde conducta era mai rezistentă, iar detonarea a avariat doar învelișul exterior de beton.
După încheierea misiunii, pe 23 septembrie, Andromeda a fost restituită companiei de la care fusese închiriată, în Rostock. Membrii echipei au plecat apoi în direcții diferite, lăsând în urmă iahtul pe care se aflau urme ce aveau să-i ajute mai târziu pe anchetatori la identificarea lor.
Trei zile mai târziu, bombele au început să explodeze.
26 septembrie 2022
Prima explozie s-a produs la ora 02.03, ora Danemarcei, pe Nord Stream 2, la sud de Bornholm. Gazoductul este format din două conducte paralele, iar explozia a secționat una dintre ele.
Aproape în același timp, o altă bombă a explodat pe cea de-a doua conductă, însă, pentru că fusese amplasată unde conducta era mai rezistentă, încărcătura nu a reușit să o rupă și a avariat doar învelișul exterior de beton.
Peste 17 ore, la 19.03 a urmat un al doilea val de explozii, mult mai puternic, de această dată la Nord Stream 1. cele două conducte paralele ale acestui gazoduct au fost distruse, iar pe fundul mării au rămas cel puțin cinci cratere mari.
Din conductele avariate, cantități uriașe de gaze au început să iasă la suprafață.
Serviciile occidentale știau de plan
Potrivit informațiilor prezentate de sursa citată, serviciul militar olandez de informații, MIVD, aflase despre operațiunea „Diameter” încă din primăvara lui 2022 și transmisese CIA informații despre plan.
Americanii au informat ulterior oficiali germani de rang înalt și au cerut Ucrainei să renunțe la atac.
După explozii, serviciul olandez a transmis un nou raport care lega atacul de o echipă ucraineană aflată sub comanda generalului Valerii Zalujnîi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei la acea vreme.
Însă nu aceste informații au fost cele care le-au permis anchetatorilor germani să îi identifice pe membrii echipei. Decisive s-au dovedit a fi chiar urmele lăsate de aceștia în timpul operațiunii.
Iahtul Andromeda, mina de aur a criminaliștilor
Cazul este anchetat în Germania deoarece conductele Nord Stream transportau gaze rusești direct către teritoriul german. Procurorii germani tratează distrugerea lor drept „sabotaj împotriva ordinii constituționale”, infracțiune prevăzută de Codul penal german. Legea se referă, între altele, la atacurile asupra instalațiilor esențiale pentru alimentarea cu energie a populației, atunci când acestea pun în pericol securitatea Germaniei.
Anchetatorii germani au verificat firmele care închiriau iahturi în zona insulei Rügen și au ajuns la compania de la care fusese închiriat Andromeda. Pentru închiriere fuseseră folosite documente bulgărești și românești falsificate.
Iahtul fusese depozitat pentru iarnă într-un doc uscat, fără să fie însă curățat, ceea ce le-a permis criminaliștilor să găsească numeroase probe: ADN, amprente, sângele unuia dintre membrii echipei, un fir de păr și urme ale amestecului exploziv folosit la bombe.
Anchetatorii au găsit apoi și fotografia făcută de camera rutieră. După verificarea a mii de imagini, au identificat un Citroën cu numere ucrainene și pe unul dintre membrii echipei la volan, în momentul în care depășea limita de viteză.
Au folosit apoi recunoașterea facială, rețelele sociale, datele de la frontiera poloneză, informații de pe telefoanele mobile, imagini din satelit, înregistrări ale camerelor de supraveghere din porturi, declarații ale martorilor și, în cele din urmă, date radar furnizate de state NATO.
Treptat, anchetatorii au reconstituit traseul iahtului și au identificat membrii echipei. Unul dintre ei fusese ucis între timp în războiul împotriva Rusiei, iar pe numele celorlalți șase au fost emise mandate de arestare.
Cât a costat sabotarea Nord Stream
Potrivit sursei citate, operațiunea „Diameter” ar fi costat aproximativ 250.000 de dolari. Construirea Nord Stream costase aproximativ 20 de miliarde de dolari.
O echipă de șapte oameni, un iaht civil închiriat, echipamente de scufundare și încărcături explozive au fost suficiente pentru a provoca pagube uriașe unei infrastructuri energetice de miliarde de dolari.
La aproape patru ani de la exploziile pe care Kievul le-a atribuit public Moscovei, ancheta procurorilor germani a ajuns la o concluzie diferită: grupul care a atacat Nord Stream era format din ucraineni și, potrivit rechizitoriului, a acționat la ordinul unor autorități de stat din Ucraina.
Până la această dată, ancheta nu a stabilit cine a dat ordinul și până la ce nivel al conducerii de la Kiev a ajuns decizia, însă reconstituirea lui Pancevski indică spre vârful comandamentului militar ucrainean.
Autoritățile ucrainene continuă să respingă implicarea statului.