Guvernul susține inițiativa legislativă privind modificarea procedurii de selectare a judecătorilor Curții Constituționale, înaintată de deputata Veronica Roșca, însă formulează mai multe critici și solicită revizuirea unor prevederi ale proiectului.
Inițiativa urmărește introducerea unei proceduri mai transparente de selectare a judecătorilor constituționali, inclusiv prin publicarea informațiilor despre inițierea procedurii, a CV-urilor candidaților, desfășurarea interviurilor și publicarea rezultatelor.
Una dintre observațiile Guvernului vizează sintagma „cerințele față de candidați”. Executivul atenționează că aceasta „poate genera incertitudini” privind posibilitatea autorităților de a introduce cerințe suplimentare față de cele stabilite deja prin lege. Din acest motiv, Guvernul recomandă utilizarea formulării „criteriile de eligibilitate prevăzute la alin. (1)”.
Critici sunt formulate și în privința noțiunilor de „incompatibilitate” și „integritate”. Potrivit avizului, existența unei funcții incompatibile nu reprezintă în mod automat un impediment pentru participarea la procedura de selectare, întrucât le gea permite candidatului să se angajeze că va demisiona din funcția incompatibilă până la depunerea jurământului.
În cazul „integrității”, Guvernul constată că aceasta nu este prevăzută de lege drept criteriu distinct de eligibilitate, fiind utilizată noțiunea de „reputație ireproșabilă”. Executivul avertizează că formularea propusă trebuie clarificată „pentru a exclude interpretarea potrivit căreia printr-o normă cu caracter procedural se instituie un criteriu suplimentar de eligibilitate”. Guvernul recomandă examinarea substituirii termenului „integritatea” cu „reputația ireproșabilă”.
O altă observație importantă privește modul de organizare a interviurilor. Guvernul invocă Constituția și o decizie a Curții Constituționale din 2025, potrivit căreia numirea judecătorilor constituționali reprezintă prerogativa autorităților competente: Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii. Curtea a constatat anterior că Constituția nu obligă aceste autorități să organizeze concursuri publice sau să constituie comisii de selecție.
În aviz se subliniază că regulile de transparență pot fi instituite doar în măsura în care „nu afectează competența decizională proprie a Parlamentului, Guvernului și Consiliului Superior al Magistraturii”. Din acest motiv, Guvernul propune ca modalitatea concretă de organizare și desfășurare a interviurilor să fie stabilită separat de fiecare dintre cele trei autorități.
Executivul constată și mai multe lacune ale proiectului. Nu este clar ce reprezintă „rezultatul procedurii de selectare” care urmează să fie publicat, deoarece proiectul nu prevede un clasament, punctaje sau un alt act distinct. De asemenea, nu este reglementată situația în care procedura se încheie fără selectarea unui candidat, inclusiv din cauza lipsei candidaturilor, neîntrunirii criteriilor sau retragerii candidaților.
Guvernul mai critică lipsa unor termene clare. Proiectul nu stabilește durata minimă pentru depunerea candidaturilor, utilizează noțiunea nedeterminată de „termen rezonabil”, iar pentru organizarea interviurilor și publicarea rezultatelor nu sunt prevăzute termene. Executivul recomandă stabilirea unor repere temporale comune pentru Parlament, Guvern și CSM.
O critică distinctă vizează propunerea de majorare de la 45 de zile la trei luni a termenului pentru numirea unui nou judecător în cazul încetării anticipate a mandatului prin demisie, ridicarea mandatului sau deces.
Guvernul atenționează că proiectul extinde acest termen „fără instituirea unui mecanism suplimentar de asigurare a continuității exercitării jurisdicției constituționale”. În asemenea situații, judecătorul al cărui mandat a încetat anticipat nu poate continua să activeze până la numirea succesorului, așa cum se întâmplă în cazul expirării obișnuite a mandatului.
Prin urmare, Executivul solicită „reexaminarea soluției de extindere a termenului”, inclusiv prin prisma recomandărilor Comisiei de la Veneția și a necesității asigurării continuității activității Curții Constituționale.
În ansamblu, Guvernul susține proiectul de modificare a Legii cu privire la Curtea Constituțională, dar condiționează avizul favorabil de luarea în considerare a observațiilor și recomandărilor formulate.