Un moment mai puțin obișnuit a avut loc marți în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, în timpul dezbaterii dedicate noului pachet european pentru mobilitatea echitabilă a forței de muncă. Un europarlamentar din grupul Renew și-a transformat intervenția într-o poezie adresată vicepreședintei executive a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.
Personajul poeziei este „Martin”, muncitorul european care vrea să lucreze într-un alt stat membru, dar descoperă că libertatea de circulație promisă de Uniunea Europeană se lovește în practică de birocrație.
„Faceți cunoștință cu Martin, un muncitor pregătit să plece dintr-o țară europeană în alta. Trece granița, dar în curând se lovește de un zid: formulare și documente de securitate socială pentru orice”, a început eurodeputatul.
În versurile sale, acesta a trecut în revistă tocmai problemele pe care Comisia încearcă să le rezolve prin noul pachet: controale și aplicarea lentă a legislației peste granițe, diplome și calificări care nu sunt recunoscute suficient de rapid și existența a 27 de sisteme administrative diferite.
„Un muncitor se poate deplasa, dar hârtia lui rămâne pe loc. Numim asta libertate de mișcare, dar asta este oare ceea ce ne dorim?”, a continuat europarlamentarul.
Finalul a fost adresat direct vicepreședintei Comisiei Europene și a inclus o formulare care amintește de celebra expresie „tear down this wall”:
„Așadar, Roxana, eliberează-l pe Martin și dărâmă acest zid. Fă ca libertatea de mișcare să însemne libertate pentru toți. Lasă muncitorii să treacă granițele fără să plătească prețul și fă, în sfârșit, piața noastră unică cu adevărat unică.”
Momentul a provocat și o glumă din partea celui care conducea ședința: „Poate doamna comisar va răspunde cu un haiku. Vom vedea.”
Poezia a venit însă într-o dezbatere cu o miză legislativă importantă. Comisia Europeană a prezentat marți în Parlament pachetul pentru mobilitatea echitabilă a forței de muncă, care vizează întărirea Autorității Europene a Muncii, introducerea unui instrument digital european pentru securitatea socială și facilitarea recunoașterii calificărilor profesionale peste granițe.
Problemele descrise prin personajul „Martin” sunt unele reale. Potrivit Serviciului de Cercetare al Parlamentului European, procedurile de recunoaștere a calificărilor rămân în unele state lungi și complicate, gradul de digitalizare este inegal, iar informațiile oferite profesioniștilor diferă de la o țară la alta. În 2024, aproximativ 10,1 milioane de cetățeni UE de vârstă activă locuiau într-un alt stat membru, iar numărul total al persoanelor care s-au mutat pentru muncă era de aproximativ 14 milioane.
Roxana Mînzatu: Autoritatea Europeană a Muncii va putea iniția inspecții
După momentul inedit, dezbaterea a revenit la tema serioasă a noilor reguli europene.
Roxana Mînzatu a explicat că Autoritatea Europeană a Muncii – ELA – ar urma să primească atribuții consolidate pentru combaterea fraudelor și protejarea angajaților care lucrează într-un alt stat membru.
„ELA, Autoritatea Europeană a Muncii, va avea cu adevărat o capacitate consolidată. Va putea iniția inspecții”, a declarat vicepreședinta executivă a Comisiei Europene.
Inspecțiile vor fi făcute împreună cu autoritățile din statele membre, însă ELA ar urma să aibă și un acces mai bun la date.
Scopul este ca instituția europeană să poată identifica mai rapid zonele și sectoarele cu risc ridicat și să direcționeze controalele acolo unde există suspiciuni mai mari de fraudă sau dumping social.
Mînzatu a dat drept exemplu șantierele sau alte locuri de muncă în care muncitorii transfrontalieri pot fi mai expuși unor asemenea practici.
„Va avea acces la date astfel încât să poată evalua foarte bine riscurile și să meargă acolo unde este cea mai mare nevoie, pe acele șantiere sau în alte tipuri de locuri de muncă cele mai expuse fraudei și dumpingului social”, a explicat aceasta.
Sindicatele ar putea primi finanțare pentru consilierea muncitorilor
Un alt element al reformei privește accesul muncitorilor la informații și sprijin.
Potrivit Roxanei Mînzatu, sindicatele se vor putea afla printre organizațiile finanțate de Autoritatea Europeană a Muncii pentru a oferi consiliere angajaților.
„Da, sindicatele pot fi printre organizațiile care pot fi finanțate de ELA pentru a oferi consiliere și sfaturi”, a spus Mînzatu.
Măsura ar urma să îi ajute în special pe cei care lucrează într-un alt stat și care se confruntă cu probleme privind salariul, contribuțiile sociale, condițiile de muncă sau aplicarea legislației.
Diplomele și calificările trebuie să poată trece granița odată cu muncitorul
O altă componentă importantă a pachetului este recunoașterea calificărilor profesionale.
Roxana Mînzatu a precizat că inițiativa privind portabilitatea competențelor va acoperi calificări de la nivel secundar până la doctorat și va include și formarea profesională – VET.
Miza este ca o persoană pregătită într-o anumită profesie într-un stat UE să nu fie obligată să treacă prin proceduri excesiv de lungi pentru a putea lucra în aceeași profesie într-o altă țară.
„Să poți lucra în profesia pentru care ai fost pregătit înseamnă să ai acces la un loc de muncă de calitate și să susții economia”, a spus Mînzatu.
Problema este cu atât mai importantă în condițiile în care mai multe state europene se confruntă cu lipsă de angajați în domenii precum construcțiile, sănătatea, transporturile sau profesiile tehnice.
Mînzatu: Nu este suficient să poți munci într-o altă țară. Trebuie să îți fie respectate și drepturile
Vicepreședinta Comisiei a insistat că libera circulație a muncitorilor nu înseamnă doar posibilitatea de a trece frontiera și de a găsi un loc de muncă.
„Să ai o muncă decentă, indiferent în ce țară lucrezi, să fii plătit și respectat și să îți fie respectate drepturile sociale înseamnă să avem o Autoritate Europeană a Muncii solidă”, a spus aceasta.
Pachetul urmărește astfel să răspundă simultan la două probleme: deficitul de forță de muncă din Europa și protejarea persoanelor care se deplasează între state pentru a lucra.
Mînzatu a cerut Parlamentului European și Consiliului să înceapă rapid negocierile asupra inițiativelor și a spus că obiectivul este ca lucrările legislative să avanseze cât mai repede, astfel încât să poată începe ulterior și implementarea tehnică și digitalizarea sistemelor.
„Este important să livrăm rezultate concrete pentru cetățenii noștri, pentru companiile noastre, pentru cetățenii UE, dar și pentru cetățenii din țări terțe care sunt calificați și care pot contribui aici, în Uniunea Europeană”, a concluzionat Roxana Mînzatu.