Parlamentul European a adoptat marți, cu 420 de voturi pentru, 220 împotrivă și 26 de abțineri, raportul Comisiei speciale pentru Scutul european pentru democrație, document care stabilește o serie de recomandări pentru protejarea statelor UE împotriva ingerințelor străine, atacurilor hibride și dezinformării.
Eurodeputații avertizează că aceste amenințări reprezintă „un atac la însăși esența proiectului european” și consideră că actuala reacție a Uniunii Europene este prea fragmentată pentru a face față unor operațiuni coordonate din exterior.
Rusia, indicată drept principala amenințare
Raportul Parlamentului European identifică Rusia drept principala amenințare externă la adresa integrității democratice a Europei.
Eurodeputații indică atacurile cibernetice, sabotajele fizice, incendierile deliberate, spionajul și bruierea semnalelor printre instrumentele utilizate în cadrul atacurilor hibride.
Activități similare sunt atribuite și Belarusului, Chinei, Iranului și Coreei de Nord.
Parlamentul cere extinderea sancțiunilor împotriva persoanelor și entităților implicate în operațiuni de dezinformare, precum și împotriva celor care contribuie la eludarea sancțiunilor deja impuse.
Eurodeputații condamnă și existența unei „liste negre” întocmite de Rusia, pe care ar figura funcționari, jurnaliști și membri ai Parlamentului European. Documentul o califică drept un instrument de război hibrid.
Un nou centru european împotriva ingerințelor străine
Una dintre principalele propuneri este crearea unui Centru european pentru reziliența democratică, structură anunțată anterior și de Comisia Europeană în cadrul Scutului european pentru democrație.
Centrul ar trebui să funcționeze ca o structură independentă de expertiză, care să coordoneze combaterea manipulării informaționale și a ingerințelor străine la nivel european.
Parlamentul cere ca noua structură să dispună de mandat clar, buget propriu și capacitate de intervenție, iar participarea tuturor statelor membre să fie obligatorie.
În același timp, eurodeputații insistă ca noua instituție să nu dubleze organismele deja existente, ci să reunească și să coordoneze instrumentele aflate în prezent în diferite structuri europene.
Platformele online, obligate să combată boții care încearcă să influențeze alegerile
O parte importantă a raportului vizează rețelele sociale și platformele digitale, unde au loc o mare parte dintre operațiunile de influență.
Eurodeputații cer aplicarea strictă a legislației europene existente, inclusiv Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) și Regulamentul privind inteligența artificială, fără adoptarea imediată a unor noi acte legislative.
Platformele online ar trebui însă trase la răspundere dacă nu acționează împotriva rețelelor de boți utilizate pentru influențarea dezbaterilor și a scrutinelor electorale.
Raportul transmite în acest context un mesaj explicit:
„Libertatea de exprimare și libertatea de informare sunt drepturi care protejează oamenii, nu mașinile.”
Raportorul Tomas Tobé, eurodeputat PPE din Suedia, a subliniat în plen că măsurile nu urmăresc controlul opiniilor politice.
„Boții ruși nu constituie libertate de exprimare. Ingerințele străine nu constituie libertate de exprimare. Iar manipularea alegerilor noastre nu constituie, cu siguranță, libertate de exprimare”, a declarat acesta.
Alegerile ar putea deveni infrastructură critică
Parlamentul European propune și clasificarea infrastructurii electorale drept infrastructură critică, ceea ce ar presupune standarde mai ridicate de securitate și protecție.
Eurodeputații cer în același timp măsuri împotriva finanțărilor politice mascate și a ingerințelor realizate prin intermediari.
Donațiile politice efectuate în criptomonede ar trebui să respecte principiul „cunoaște-ți finanțatorul”, astfel încât originea banilor să poată fi identificată.
Raportul solicită și măsuri împotriva deepfake-urilor și reclamelor frauduloase, fenomene considerate tot mai periculoase în perioadele electorale.
UE vrea să reducă dependența de tehnologia americană și chineză
Raportul introduce și o componentă de suveranitate tehnologică.
Eurodeputații cer reducerea dependenței Uniunii Europene de tehnologii controlate de actori externi în sectoarele strategice, menționând în special companiile tehnologice americane și producătorii chinezi de hardware.
Printre soluțiile propuse se află o strategie de tip „Buy European”, prin care investițiile în infrastructura critică să favorizeze într-o anumită măsură produsele și tehnologiile europene.
În paralel, Uniunea ar trebui să își diversifice sursele de materii prime critice și să își construiască relații cu furnizori considerați mai siguri.
Fonduri pentru presă independentă și jurnalism de investigație
Parlamentul consideră presa liberă una dintre principalele linii de apărare împotriva campaniilor de manipulare.
Eurodeputații cer finanțare europeană pe termen lung pentru libertatea mass-media și jurnalismul de investigație, precum și măsuri mai ferme împotriva utilizării ilegale a programelor-spion.
Raportul pune accent și pe educația în domeniul mass-media și al inteligenței artificiale, considerată esențială pentru creșterea rezistenței cetățenilor la manipulare.
„Zi Europeană a Pregătirii”, pe 24 februarie
Parlamentul propune inclusiv măsuri pentru pregătirea populației în cazul unor crize majore.
Printre acestea se numără exerciții periodice la scară largă și crearea unei aplicații europene de alertă pentru situații de criză.
Eurodeputații propun și instituirea unei „Zile Europene a Pregătirii” pe 24 februarie, data la care Rusia a declanșat, în 2022, invazia pe scară largă a Ucrainei.
Comisia specială pentru Scutul european pentru democrație a fost înființată pentru a analiza intensificarea operațiunilor străine de manipulare a informațiilor, atacurile hibride și campaniile coordonate de dezinformare îndreptate împotriva Uniunii Europene și a statelor sale membre.