Ordinea de zi a ședinței de la MAIA a inclus, de asemenea, propuneri ale asociațiilor de profil – ale producătorilor și exportatorilor – privind măsurile de sprijin și redresare a apiculturii din Moldova după criza profundă din 2025.
Situația actuală
Conform notei informative a Asociației Naționale a Apicultorilor din Republica Moldova (ANARM), producția de miere în 2025 a fost de aproximativ 2,5 mii de tone, înregistrând o scădere de 50-55% față de anul precedent. Aceasta este cea mai scăzută recoltă de miere din ultimii 15 ani.
Principala cauză a scăderii o reprezintă înghețurile puternice din primăvara anului trecut, care au provocat daune majore florei melifere: recolta de miere de salcâm a lipsit cu desăvârșire, iar cea de tei a scăzut cu aproximativ 70% față de norma obișnuită.
Au urmat apoi o secetă puternică de vară și o toamnă ploioasă. În perioada de iarnă, multe colonii de albine au intrat slăbite, ceea ce a determinat pierderi semnificative la sfârșitul perioadei de iernare.
În consecință, conform previziunilor organizațiilor din sector, recolta de miere din 2026 va depăși cu greu 3 mii de tone.
În ciuda scăderii producției, în sezonul de comercializare 2024/25, din Moldova s-au exportat aproximativ 4.500 de tone de miere. Cu toate acestea, livrările externe din această perioadă au fost constituite în principal din mierea provenită din stocurile comerciale din anii precedenți.
Cu toate acestea, exportul intens nu a asigurat creșterea veniturilor operatorilor din sector. Prețurile de export ale mierii moldovenești, după ce au atins valori maxime în 2022 (3,8 USD/kg), au scăzut drastic în sezonul 2023–24 (2,34–2,5 USD/kg) și s-au redresat doar parțial în 2025 (3,3 USD/kg).
Conform estimărilor asociației ANARM, veniturile apicultorilor la sfârșitul anului trecut au scăzut cu aproximativ 40% în comparație cu sezoanele de vânzări relativ favorabile.
Prețul mediu al mierii din recolta anului 2026, exportată din Moldova, a scăzut din nou: în medie, pe parcursul celor trei trimestre, acesta s-a situat la aproximativ 3,19 dolari/kg.
Propuneri ale apicultorilor privind redresarea sectorului
În contextul reformei TVA, operatorii din sectorul apicol propun reducerea cotei acestui impozit pentru miere de la nivelul actual (de bază) de 20% la un nivel (preferențial) de 8%.
După cum subliniază în acest sens directorul ANARM, Ion Maxim, rata standard de 20% aplicată în prezent pentru miere „crește prețul final al acestuia pentru consumator și reduce vânzările oficiale pe piața internă a țării”. În opinia conducătorului asociației de branșă, aplicarea unei cote de bază ridicate pentru miere „nu reflectă natura acestui produs alimentar special, care are o valoare nutrițională și terapeutică recunoscută”.
Mai mult, cota ridicată a TVA-ului (taxa pe consum) aplicată mierii nu corespunde tendinței generale la nivel european. Astfel, în Irlanda se aplică o cotă zero de TVA pentru acest produs, în Luxemburg – 3%, în Spania – 4%, în Italia și Polonia – 5%, în Franța – 5,5%, în Germania – 7%, în România și Bulgaria – 9%, în Austria – 10%.
Ca soluție de compromis, organizațiile corporative din sectorul apicol din Moldova, după cum afirmă reprezentanții acestora, ar putea accepta, în anumite condiții, o cotă de TVA pentru miere de 12%, propusă de guvern pentru impozitarea multor tipuri de produse agricole.
Conducătorii asociațiilor de sector susțin că, având în vedere producția actuală relativ redusă de miere comercială – aproximativ 2,5-3 mii de tone –, impactul cotei reduse de TVA asupra veniturilor bugetului de stat va fi nesemnificativ. Cu atât mai mult cu cât, din cei aproximativ 9 mii de apicultori din Moldova, mai puțin de o sută de operatori din acest sector sunt plătitori de TVA. O cotă ridicată a taxei cu siguranță nu va crește numărul acestora.
De asemenea, actorii din sectorul apicol propun menținerea cotei impozitului pe venit la sursa de plată (în cazul achiziționării de miere de la apicultori de către comercianții-exportatori) la nivelul actual – 6%. Creșterea acestui impozit la 7%, prevăzută în proiectul de politică fiscală, va reduce, în opinia operatorilor din sector, veniturile deja scăzute ale apicultorilor.
De asemenea, creșterea sarcinii fiscale va avea un impact negativ asupra competitivității mierii moldovenești pe piețele externe (unde aceasta se comercializează la un preț scăzut în ambalaje en gros, și nu în ambalaje destinate consumatorilor).
În acest context, conducătorii asociațiilor din sectorul apicol din Moldova subliniază faptul important că, având în vedere contribuția semnificativă (polenizarea) la îmbunătățirea ecosistemelor și la creșterea biodiversității, apicultorii din Uniunea Europeană beneficiază de regimuri fiscale preferențiale. În mai multe țări din UE, aceștia sunt scutiți de impozitul pe venit.
Mai mult, în unele țări europene – inclusiv România – apicultura este stimulată prin plăți directe: până la 8% din prețul fiecărui kilogram de miere vândut oficial.
Având în vedere cantitatea relativ redusă de miere comercializabilă vândută pe piața internă a Moldovei, astfel de plăți suplimentare ar putea redirecționa fluxul de mărfuri către un canal vizibil și legal.
În cele din urmă, o problemă veche și nerezolvată a sectorului apicol din Moldova este baza furajeră extrem de costisitoare în perioada dificilă de iarnă-primăvară. De mulți ani, apicultorii solicită autorităților subvenții specifice pentru achiziționarea de zahăr în situații de urgență – dar, până în prezent, fără succes.
În urma reuniunii Consiliului consultativ sectorial pentru apicultură, ministrul MAIA, Eugen Osmocescu, a solicitat asociațiilor din sector calcule mai detaliate și evaluări ale situației, pentru a le prezenta spre analiză Comisiei parlamentare pentru agricultură – ca argumente în favoarea acordării de ajutor anticriză sectorului.
The post Apicultorii au solicitat măsuri de sprijin anticriză appeared first on LOGOPRESS.