Este vorba despre Violeta Chiriac, Mădălina Elena Vladu-Crevon și Emilian Meiu, magistrați care judecă în recurs dosarul privind plata unor drepturi salariale restante către magistrați.
Potrivit CSM, solicitarea de apărare a independenței a fost formulată în contextul în care cauza aflată pe rolul ÎCCJ a fost invocată de Guvern ca unul dintre elementele care au stat la baza sesizării Curții Constituționale pentru un posibil conflict juridic de natură constituțională.
CSM susține că argumentele prezentate de Guvern în sesizarea CCR sunt similare cu cele formulate în procesul aflat pe rolul ÎCCJ. În opinia Secției pentru judecători, această situație a creat o presiune publică asupra completului care judecă dosarul și a calificat-o drept o „imixțiune fără precedent în actul de justiție”.
Consiliul subliniază că judecătorii trebuie să soluționeze cauza în funcție de lege și de circumstanțele dosarului, fără influențe sau presiuni din partea celorlalte autorități ale statului.
Miza procesului
Litigiul vizează plata unor drepturi salariale restante ale magistraților, rezultate în urma unor majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
În luna mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea Înaltei Curți împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor și a dispus plata drepturilor salariale restante, inclusiv prin rectificare bugetară. Miza financiară a dosarului este estimată la aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul a circa un miliard de euro.
Procesul a ajuns în faza de recurs la ÎCCJ. Pronunțarea unei soluții definitive a fost amânată de mai multe ori, iar pe 17 septembrie instanța supremă a stabilit un nou termen pentru 8 octombrie 2026.
De ce a sesizat Guvernul Curtea Constituțională
În luna iulie, Guvernul, condus la acel moment de premierul interimar Ilie Bolojan, a anunțat sesizarea CCR pentru soluționarea unui posibil conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ.
Executivul a susținut că instanța s-ar fi pronunțat într-o zonă care ține de elaborarea și gestionarea bugetului public. Potrivit argumentelor prezentate de Guvern, stabilirea bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă țin de atribuțiile puterii executive și legislative.
De cealaltă parte, în procesul de la instanțele de drept comun, ÎCCJ a susținut că neplata drepturilor salariale restante afectează drepturile magistraților, inclusiv dreptul de proprietate, și a invocat existența unor titluri executorii care nu au fost puse în executare.
CSM: Judecătorii trebuie să decidă fără presiuni
În comunicatul de presă, CSM afirmă că situația creată în jurul procesului poate afecta garanțiile de independență ale judecătorilor.
Secția pentru judecători precizează că „magistrații trebuie să fie liberi de orice influență sau presiune și să pronunțe soluția în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile cauzei”.