Tocmai programul definește fundamentele ideologice și politice ale partidului și îi ajută pe alegători să distingă principiile doctrinare ale acestuia.
Dar numai în cazul în care aceste programe există.
Am analizat site-urile tuturor partidelor parlamentare la data de 17 septembrie. Dintre acestea, doar pe portalul Partidului Socialist există un program, aprobat la congresul din 23 martie 2024.
Situația este foarte curiosă în cazul partidului majorității parlamentare, PAS. Pe portalul său figurează un program datat 31.05.2016 (ora 16:57:35). Adică, încă din anul înființării partidului.
Dar… în același timp, partidul (pe atunci, în 2016) a fost înregistrat la Ministerul Justiției prin Decizia nr. 175 din 26 mai 2016. Rezultă că a fost înregistrat cu 5 zile înainte de data aprobării programului. În condițiile în care congresul de înființare a partidului a avut loc la 15.05.2016. Într-o situație în care statutul și programul sunt, conform legii privind partidele politice, documente obligatorii pentru înregistrare.
Niciunul dintre celelalte partide parlamentare nu are programul publicat pe portaluri. Unele partide au, în locul programelor, niște teze care nu pot fi considerate documente programatice.
Programul – un document secret?
În luna august a acestui an, m-am adresat conducerii Agenției Serviciilor Publice (ASP) și am solicitat prezentarea programelor partidelor parlamentare. Am invocat faptul că programul și statutul partidului, conform Legii nr. 294/2007 privind partidele politice, constituie baza înregistrării unui partid.
Cu toate acestea, pe portalul AGU sunt afișate doar statutele celor 66 de partide active în prezent. Programele lipsesc.
Nu se regăsesc nici pe portalurile partidelor respective. Sau sunt prezentate anumite texte, denumite programe, dar fără nicio informație privind legalitatea acestora și data adoptării.
Mircea Eșanu, fostul șef al AGU, a refuzat să furnizeze informațiile publice semnificative solicitate – programele partidelor parlamentare. Se pretinde că programele conțin informații cu caracter personal, a căror divulgare nu este permisă, conform Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal.
Și asta în condițiile în care alegătorii își acordă voturile în timpul alegerilor pentru unul sau alt partid? Iar deputații din Parlament nu sunt reprezentanți individuali ai partidelor lor în Parlament, ci aleși în numele poporului.
Un vid juridic în legislație
În Moldova este în vigoare Legea nr. 294/2007 privind partidele politice. Pentru înregistrarea oficială, partidele politice prezintă statutele și programele. Însă legea nu precizează nimic cu privire la conținutul programului (secțiuni și alte cerințe).
Adică, în legea privind partidele politice există o lacună juridică în ceea ce privește conținutul programului unui partid politic. În acest context, este important să se facă distincția între două aspecte: legea impune existența unui program ca document, dar nu stabilește structura obligatorie a acestuia, secțiunile minime, volumul sau lista de teme pe care programul trebuie să le acopere
Legea nu conferă programului partidului doar o semnificație declarativă. În special, articolul 3 leagă de statut, program și/sau activitatea partidului chestiunea admisibilității existenței acestuia: sunt interzise partidele care, prin intermediul acestor documente sau al activității lor, se opun suveranității, integrității teritoriale, valorilor democratice și ordinii juridice a Republicii Moldova sau utilizează mijloace ilegale sau violente.
Adică, se ajunge la concluzia că legea conferă programului o semnificație juridică, dar nu precizează ce anume trebuie să conțină acest document. Iar toate acestea pot crea și creează probleme în practică.
Programul nu poate fi deloc „gol”
Dacă legea nu stabilește o structură detaliată, aceasta nu înseamnă încă că orice text denumit „program” este automat programul unui partid politic.
Din însăși natura unui partid politic reiese că programul trebuie să exprime într-un fel obiectivele sale politice, valorile și principalele direcții de activitate. Altfel, apare o situație destul de absurdă: partidul prezintă un document de o singură pagină cu fraza „ne străduim să îmbunătățim viața cetățenilor”, iar formal acesta se numește program. Adică exact ceea ce se întâmplă în prezent în practică.
Prin urmare, cerințele pentru partidele politice, care ar trebui incluse suplimentar în Legea nr. 294/2007, ar trebui împărțite în:
– un minim obligatoriu, care decurge din lege și din natura documentului;
– cerințe suplimentare privind structura, care trebuie stabilite în mod explicit prin lege, dacă statul dorește să le impună.
Și acestea sunt lucruri fundamental diferite.
Cea mai gravă problemă juridică
Programului i se acordă o importanță deosebită în evaluarea constituționalității partidului. Deoarece articolul 3 permite, de fapt, evaluarea conținutului programului în ceea ce privește conformitatea cu anumite cerințe fundamentale.
Dar atunci se pune întrebarea: pe baza căror criterii are dreptul și trebuie/poate un organ de stat să stabilească dacă conținutul programului este suficient sau nu pentru efectuarea unei astfel de evaluări juridice?
Dacă legiuitorul nu a stabilit nici un conținut minim, nici criterii privind exhaustivitatea programului, atunci organul administrativ nu are dreptul să beneficieze de/să exercite o marjă de apreciere destul de largă.
Și tocmai aici apare riscul unei abordări INEGALE față de diferitele partide.
De exemplu, unui partid i se va permite o declarație destul de succintă a obiectivelor, în timp ce altuia i se poate solicita o expunere mai detaliată a platformei economice, sociale sau de politică externă.
Cu toate acestea, dacă criteriile nu sunt prevăzute în lege, atunci se pune în mod obiectiv problema certitudinii juridice.
Cu toate acestea, nu este necesar să se includă în lege un model prea detaliat al programului. Acest lucru ar putea fi chiar mai periculos decât lacuna legislativă existentă în prezent, deoarece statul va începe, de fapt, să determine cum ar trebui să arate doctrina politică a partidului.
Pare mai corect să se stabilească cerințe minime, de exemplu:
– valorile și principiile fundamentale ale partidului;
– obiectivele politice ale partidului;
– principalele direcții ale politicii de stat în cadrul cărora partidul intenționează să acționeze;
– modalitățile de realizare a obiectivelor politice declarate — în linii generale;
– o declarație privind respectarea Constituției, a principiilor democratice, a drepturilor omului și a principiului legalității.
În același timp, trebuie precizat în mod explicit că absența din program a unor prevederi referitoare la anumite direcții ale politicii de stat nu constituie, în sine, un motiv pentru refuzul înregistrării.
În caz contrar, s-ar ajunge la situația în care statul ar putea, de fapt, să ceară fiecărui partid să-și formuleze poziția cu privire la toate aspectele posibile ale politicii de stat.
Programul partidului și programul electoral nu sunt același lucru
Programul partidului este un document relativ stabil, care definește fundamentele ideologice și politice ale partidului.
Programul electoral este un document al unei campanii electorale concrete, cu promisiuni și măsuri concrete.
Distingerea dintre aceste documente ar permite să nu se ceară partidului, la înregistrare, un „plan detaliat de guvernare”, ceea ce corespunde mai bine principiului pluralismului politic.
Și acest lucru este deosebit de important, deoarece statul trebuie să verifice legalitatea activității partidului, dar nu să se transforme în editorul programului său politic.
Concluzii generale
Legea nr. 294/2007 stabilește obligația de a prezenta programul unui partid politic și îi conferă acestuia o anumită importanță juridică, însă nu stabilește cerințe normative privind structura și conținutul minim al acestuia.
În consecință, apare o incertitudine atât în ceea ce privește criteriile minime pe care trebuie să le îndeplinească programul la înregistrare, cât și în ceea ce privește limitele discreției autorității care efectuează înregistrarea.
Acest lucru nu înseamnă neapărat că înregistrarea unui partid cu un program succint este ilegală. Mai degrabă, aceasta înseamnă că organul de stat trebuie să abordeze cu mare prudență încercările de a deduce cerințe suplimentare privind conținutul programului din acte sublegislative sau din practica administrativă, dacă astfel de cerințe nu sunt stabilite în mod direct de lege.
În același timp, programul în sine trebuie să conțină un conținut politic real, întrucât legea îl utilizează în mod direct ca unul dintre documentele prin care se evaluează admisibilitatea activității partidului.
The post Partide politice fără programe. Dar cum rămâne cu legea? appeared first on LOGOPRESS.