Guvernul condus de Vasile Tofan, numit și Guvernul PAS 4, cere Parlamentului declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, la nivel național, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie 2026. Decizia a fost adoptată astăzi dimineață. Executivul invocă riscuri privind aprovizionarea cu energie electrică, finanțarea achizițiilor și constituirea stocurilor de gaze, piața carburanților și deficitul de apă din bazinele Nistrului și Prutului.
Potrivit notei de fundamentare, actualele stări de alertă în sectoarele energetic și hidrologic expiră la 25 septembrie, după atingerea termenului maxim de 60 de zile. Autoritățile susțin că riscurile persistă și se amplifică odată cu apropierea sezonului rece, iar instrumentele disponibile în regimul de alertă nu mai sunt suficiente.
Unul dintre principalele argumente vizează energia electrică. Pentru sezonul rece 2026–2027, consumul malului drept al Nistrului este estimat la aproximativ 3 039,2 milioane kWh. Circa 41% ar putea fi produse local, iar 59%, respectiv 1 791,5 milioane kWh, ar urma să fie asigurate prin importuri din România și Ucraina.
În orele de consum maxim, necesarul de import este estimat la 400–450 MW, în timp ce capacitatea comercială netă de transfer garantată Republicii Moldova la frontiera cu România este de 360 MW. Diferența este acoperită în prezent inclusiv prin realocarea capacităților neutilizate de Ucraina.
Guvernul avertizează însă că acest mecanism este vulnerabil. În document se invocă distrugerile din sectorul energetic ucrainean, reducerea capacităților care ar putea fi realocate Republicii Moldova și diminuarea cu circa 55% a producției hidroelectrice autohtone din cauza secetei. Autoritățile amintesc și că, la 5 august, pentru menținerea echilibrului sistemului electroenergetic a fost necesar ajutor de avarie din Ucraina în volum de 100 MWh.
În sectorul gazelor naturale, Energocom are contractat peste 90% din necesarul sezonier, rămânând de achiziționat circa 30 milioane m³. Problema indicată de autorități nu este, în primul rând, disponibilitatea fizică a gazelor, ci necesarul financiar pentru finalizarea achizițiilor și constituirea stocurilor.
La momentul elaborării documentului, din obligația de stocare de 72,75 milioane m³ erau acumulate doar 6,12 milioane m³, iar diferența de 66,63 milioane m³ trebuie constituită până la 1 noiembrie. Guvernul estimează că finalizarea achizițiilor și constituirea stocurilor obligatorii, la o cotație TTF estimativă de 79 euro/MWh, necesită circa 1,27 miliarde de lei, fără TVA, precum și garanții colaterale cuprinse între 1,03 și 2,06 miliarde de lei.
Un alt argument este situația carburanților. Potrivit documentului, la începutul lunii august importurile acopereau doar 17% din cerere, stocurile de motorină coborâseră la 3,8 zile, iar 109 stații suspendaseră vânzările. Ulterior, stocurile comerciale au revenit la 9,7 zile pentru motorină și 23,6 zile pentru benzină, iar numărul benzinăriilor care raportau lipsa stocurilor s-a redus la opt. Guvernul consideră însă că situația rămâne fragilă, inclusiv din cauza dependenței totale de importuri și a lipsei unor stocuri de urgență ale statului efectiv operaționalizate.
În sectorul hidrologic, Executivul invocă deficitul prelungit de apă din bazinele Nistrului și Prutului. Nivelul acumulării Costești–Stânca se află, potrivit documentului, la doar 1,03 metri deasupra volumului mort. În cazul lacului Novodnistrovsk, nivelul apei a coborât la cota de 111,16 metri, iar autoritățile ucrainene au propus reducerea debitului evacuat de la 60 m³/s până la nivelul debitului de intrare, de aproximativ 22 m³/s. Republica Moldova nu a acceptat acest scenariu.
Autoritățile avertizează și asupra interdependenței dintre alimentarea cu energie electrică și cea cu apă. Potrivit notei de fundamentare, întreruperea energiei electrice la stațiile de pompare de la Cosăuți și Coșernița pentru mai mult de șase ore ar sista alimentarea cu apă a municipiilor Chișinău și Bălți și ar putea declanșa o urgență sanitară în mai puțin de 12 ore.
Prin declararea stării de urgență, Comisia Națională de Management al Crizelor ar putea adopta măsuri obligatorii și temporare, inclusiv privind achiziționarea și constituirea stocurilor energetice, importul și distribuția combustibililor, prețurile, tarifele, taxele și accizele. De asemenea, ar putea fi stabilite reguli de prioritizare a alimentării cu energie electrică și restricții privind captările industriale și agricole neesențiale de apă.
Proiectul prevede expres că starea de urgență nu va afecta organizarea și desfășurarea alegerilor pe teritoriul Republicii Moldova.
Parlamentul urmează să examineze astăzi solicitarea Guvernului privind declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic. Legislativul se va întruni în ședință extraordinară începând cu ora 14:30, convocarea fiind anunțată de președintele Parlamentului, Igor Grosu, după ședința Consiliului Național de Securitate.