Măsura continuă o direcție începută deja în sistemul sanitar. În aprilie, Ministerul Sănătății a aprobat Planul național de paturi pentru perioada 2026–2028, care prevede reducerea etapizată cu aproximativ 14.000 a numărului de paturi pentru spitalizare continuă și dezvoltarea alternativelor precum ambulatoriul și spitalizarea de zi. Paturile pentru îngrijiri paliative sunt excluse din această reducere.
Paturile cu ocupare redusă, transformate în alte servicii
Programul Guvernului Mureșan merge pe aceeași direcție și stabilește explicit că paturile de spitalizare continuă trebuie reduse acolo unde gradul de ocupare este mic.
Unitățile sau capacitățile respective ar urma să fie reconvertite către ambulatoriu, recuperare și paliație, simultan cu creșterea numărului de pacienți tratați prin spitalizare de zi. Sunt prevăzute cel puțin 2.000 de paturi suplimentare de paliație, precum și extinderea serviciilor de terapia durerii pentru bolnavii aflați în fază terminală.
Datele prezentate în vară de Casa Națională de Asigurări de Sănătate arătau că gradul mediu de ocupare a paturilor pentru pacienții acuți era de aproximativ 63%. Peste 140 de spitale aveau o ocupare sub 60%, iar în 63 de unități aceasta era sub 50%, în timp ce marile spitale de urgență se confruntau frecvent cu supraaglomerarea.
Ministerul Sănătății arăta la aprobarea Planului național de paturi că România avea 724 de paturi la 100.000 de locuitori, față de o medie europeană indicată de minister de 511, și susținea că problema este mai degrabă distribuirea și utilizarea acestora decât lipsa lor la nivel național.
Medicii ar putea fi plătiți în funcție de performanță
Reorganizarea paturilor este doar una dintre schimbările prevăzute pentru sănătate.
Programul propune ca finanțarea spitalelor să fie mutată de la finanțarea instituției la plata efectivă a serviciilor furnizate pacientului, cu tarife care să reflecte costul real și complexitatea cazurilor.
Documentul propune și plata medicilor în funcție de performanță, iar șefii de secție ar urma să fie numiți de managerii spitalelor pe baza unor contracte de performanță, nu de universități.
O altă măsură este reducerea centrelor de permanență considerate ineficiente din mediul urban, în paralel cu dezvoltarea unui dosar electronic unic și a registrelor naționale de boli.
Forma de lucru a programului poate suferi modificări înainte de finalizarea negocierilor și de votul de învestitură din Parlament.