Partidul Liberal Democrat din Moldova critică reorganizarea administrației publice anunțată de Guvern și susține că Executivul trebuie să prezinte date concrete privind posturile care urmează să fie eliminate și economiile bugetare rezultate.
Executivul a început reorganizarea administrației publice centrale pentru reducerea cheltuielilor
Reacția vine după ce Guvernul a anunțat o „optimizare” care ar urma să vizeze 161 de instituții, aproximativ 52 000 de angajați și reduceri ale statelor de personal cuprinse între 10% și 30%. Unele agenții urmează să fie comasate, iar Cabinetul prim-ministrului își va reduce cu 39% numărul funcțiilor din statele de personal.
PLDM susține că este necesar să se precizeze câte dintre funcțiile care urmează să fie eliminate sunt ocupate și câte sunt deja vacante.
„PLDM consideră însă că, înainte de a prezenta aceste % drept dovadă a eficientizării administrației, Guvernul trebuie să răspundă la o întrebare esențială: câte dintre funcțiile care urmează să fie eliminate sunt ocupate și câte sunt vacante?”, se arată în declarația formațiunii.
Potrivit datelor invocate de PLDM, moratoriul instituit în sectorul bugetar pentru anul 2026 vizează aproximativ 17 000 de funcții vacante. La 1 ianuarie 2026, în autoritățile publice centrale erau prevăzute 12 522 de funcții publice, dintre care 2 491 erau vacante, adică aproape 20%.
Formațiunea precizează că aceste cifre nu pot fi suprapuse direct peste cele aproximativ 52 000 de persoane vizate de reorganizare, deoarece se referă la categorii statistice diferite, dar consideră că ele arată că o parte a aparatului public funcționează deja cu numeroase poziții neocupate.
În aceste condiții, PLDM susține că reducerea statelor de personal nu poate fi prezentată automat drept o reducere efectivă a aparatului de stat sau drept economie bugetară.
„Dacă o instituție are deja 15–20% dintre funcții vacante și i se solicită o reducere de 20%, o parte semnificativă a ‘optimizării’ poate consta doar în eliminarea din organigramă a unor poziții pe care nu lucrează nimeni”, susține partidul.
PLDM susține că radierea posturilor inutile poate fi justificată administrativ, însă aceasta nu este echivalentă cu reducerea unei cheltuieli salariale existente, întrucât un post vacant nu generează aceeași povară bugetară ca o funcție ocupată. Formațiunea cere ca eventualele economii să fie prezentate concret, în lei, separat pentru posturile vacante eliminate și pentru reducerea efectivă a cheltuielilor de personal.
Partidul consideră insuficientă și justificarea potrivit căreia simpla comasare a agențiilor și reducerea numărului de contabili, juriști, specialiști în resurse umane sau logistică ar însemna automat o administrație mai eficientă.
În opinia PLDM, fiecare comasare trebuie precedată de o analiză a competențelor, volumului real de activitate, responsabilităților juridice și capacității instituționale care rămân după reorganizare. În caz contrar, formațiunea susține că Guvernul riscă să obțină o organigramă mai mică fără să demonstreze că statul va funcționa mai bine.
PLDM susține că reorganizarea anunțată nu răspunde nici problemei diferențelor salariale din sectorul public. Formațiunea menționează că unele structuri publice nu reușesc să ocupe funcții importante, în timp ce în altele există remunerații semnificativ mai mari, iar reducerea posturilor nu ar soluționa aceste dezechilibre și nici problemele privind recrutarea și managementul resurselor umane.
PLDM solicită Guvernului să publice, pentru fiecare dintre cele 161 de instituții vizate, numărul total al funcțiilor aprobate, ocupate și vacante la data începerii reformei, precum și numărul funcțiilor care urmează să fie desființate, separat în funcții ocupate și funcții deja vacante.
Formațiunea mai cere să fie făcut public numărul persoanelor ale căror raporturi de muncă vor înceta în urma reorganizării, economia bugetară estimată, exprimată în lei și calculată separat pentru eliminarea posturilor vacante și reducerea efectivului real de personal, precum și analiza funcțională care justifică fiecare comasare.
„PLDM consideră că reforma administrației publice trebuie măsurată prin economie reală, capacitate instituțională și calitatea serviciilor oferite cetățenilor, nu prin numărul de poziții șterse din organigrame”, se arată în declarația formațiunii.