Potrivit estimărilor preliminare, reforma ar putea viza aproximativ 161 de instituții, în care lucrează, în total, circa 52 de mii de persoane.
Trebuie menționat că, potrivit premierului, economiile ar trebui să înceapă chiar de la instituția pe care o conduce. Astfel, a fost deja anunțată reducerea cu 39% a numărului de funcții prevăzute în schema de personal.
Vor începe „de la etajul cinci”?
Deputatul Dorin Pavaloi, membru al Comisiei parlamentare pentru administrație publică și dezvoltare regională, consideră că reforma ar trebui să pornească de sus în jos. Într-o discuție cu reporterul Logos Press, acesta a sugerat că „marea curățenie” trebuie începută de la nivelurile superioare.
„Dacă această schimbare trebuie să aibă loc cu adevărat, ea trebuie să se producă de sus în jos. De la Guvern în jos, nu invers. Și dacă vom face acolo curățenie, până jos nici nu va mai trebui să coborâm. Va fi suficient. Toate aceste «căpușe» apărute în ultimii 4–5 ani – agenții, direcții, centre și așa mai departe, care deja nu mai răspund în fața nimănui și nimeni nu știe exact cu ce se ocupă sau dacă se ocupă cu ceva. Dacă începem anume de acolo, credeți-mă, până la nivelurile inferioare nici nu va trebui să ajungem”, a declarat deputatul.
„Salarii nesimțite”
În această logică există și un calcul cât se poate de practic. Nu este vorba doar despre încercarea de a reduce nemulțumirea publică legată de „salariile nesimțite” din sectorul public, ci și despre diminuarea cheltuielilor bugetare.
Astfel, Guvernul ar putea evita și scandalurile recurente legate de salariile funcționarilor publici sau de veniturile reprezentanților statului în consiliile de administrație ale companiilor.
Cel mai recent caz vizează șefa Direcției din cadrul Agenției Servicii Publice, care, într-un singur an, a făcut parte din consiliile de administrație ale nouă întreprinderi de stat și societăți pe acțiuni, obținând în total 211 mii de lei.
„Dacă vom compara bugetele necesare pentru întreținerea tuturor structurilor despre care am vorbit la nivelul Guvernului cu bugetul necesar la nivel local, vom vedea diferența. Oricum, reforma urmează să fie făcută. Măcar această curățenie trebuie realizată acolo, sus, la nivelul Guvernului. Dacă acolo nu se face o astfel de curățenie, nici jos nu se va schimba nimic”, a adăugat deputatul Dorin Pavaloi.
„Cine sunt acești oameni?”
Întrebat dacă este corect, din punct de vedere social și uman, ca asemenea reduceri și concedieri să fie făcute în ajunul iernii, deputatul a răspuns fără menajamente:
„Haideți mai întâi să vedem cine sunt acești oameni și cum au ajuns acolo. Prin concurs? Fără concurs? Rude? Cumetri?”.
În contextul scandalurilor care au vizat de-a lungul timpului funcția publică, întrebarea poate fi considerată una relevantă pentru dezbaterea privind reforma administrației.
Unde sunt cheltuiți, de fapt, banii publici?
Președintele Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Serviciile Publice din Republica Moldova, Vlad Canțîr, a atras atenția asupra faptului că administrația publică este structurată pe trei niveluri – central, reprezentat de Guvern, al doilea nivel, reprezentat de consiliile raionale, și primul nivel, reprezentat de primării.
În opinia sa, înainte de a decide reducerile, este necesară o analiză clară a cifrelor: câte funcții există la fiecare nivel și câți bani sunt cheltuiți pentru întreținerea acestora.
„Câte funcții există și ce sumă de bani revine, de fapt, organelor executive. În administrația publică centrală – câte funcții sunt și ce sumă este direcționată acolo? În administrația publică locală de nivelul al doilea, în administrația locală de nivelul întâi – câte funcții sunt și ce sumă este alocată? Dacă ne uităm la aceste cifre, vom vedea cine cheltuiește cu adevărat banii – puterea centrală sau administrația locală”, a declarat acesta.
Liderul sindical consideră că intenția premierului de a reduce cheltuielile, în special în contextul salariilor ridicate de la nivel central, este justificată.
Totuși, dincolo de declarațiile premierului, rămân cele mai importante întrebări: oamenii și cifrele. Cât cheltuiește în prezent statul pentru întreținerea administrației centrale și locale? Cât va economisi bugetul în urma reducerii numărului de funcții? Deocamdată, aceste calcule nu au fost prezentate.
Nu există nici o imagine de ansamblu care să permită înțelegerea clară a zonelor în care statul intenționează să facă economii.
„Să nu aruncăm copilul odată cu apa din cadă”
Vlad Canțîr consideră că reforma administrativ-teritorială ar putea lăsa fără locuri de muncă numeroși angajați ai autorităților locale.
„În prezent, probabil se încearcă stabilirea întregii structuri a reformei și apar etape imprevizibile. Nu se știe câte primării vor fi, câte raioane, dacă raioanele vor mai exista în general. Practic, totul se întâmplă oarecum la întâmplare”, a declarat liderul sindical.
Canțîr recunoaște necesitatea economisirii banilor publici, însă consideră că aceasta nu poate fi realizată exclusiv prin reducerea numărului de angajați, în special fără a ține cont de consecințele sociale.
„Autoritățile spun că sunt preocupate de oameni și că nimeni nu va rămâne fără loc de muncă și fără mijloace de existență. Dar cum se va descurca o femeie cu trei copii într-un sat, într-o primărie amalgamată, dacă nu există transport public? Copiii trebuie duși la grădiniță la ora 8. Ea trebuie să fie la locul de muncă la ora 8. Școlile se deschid la anumite ore. Adică sunt o sumedenie de probleme. Transport public, infrastructură, rețele – nu există. Ce facem noi? În ce transformăm funcția publică din Republica Moldova? Într-o formă absolut nebună și neclară, cu efecte care se vor produce cine știe când și în ce mod”, a conchis Vlad Canțîr.
The post Optimizarea administrației publice: „Să nu aruncăm copilul odată cu apa din cadă” appeared first on LOGOPRESS.