Oana Țoiu, propusă pentru funcția de ministru de Externe în Guvernul condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, a primit, marți, aviz favorabil în cadrul audierilor din Parlament. Ea a obținut 29 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”.
După audierea în Comisia pentru Politică Externă, alături de Comisiile pentru Afaceri Europene și pentru Românii de Pretutindeni, Oana Țoiu a spus că rezultatul reprezintă un „semn de încredere”.
„Pentru timpul acordat, am terminat audierea în Comisia pentru Politică Externă, împreună cu Comisiile pentru Afacere Europene și pentru Românii de Pretutindeni. Într-adevăr, votul majoritar și avizul favorabil este un semn de încredere, dar aș trata asta ca un semn de încredere în politică externă a României, în munca extraordinară pe care o fac diplomații României și mai ales în dreptul meu, ca nivel de așteptări”, a declarat Oana Țoiu.
Ea a făcut câteva observații referitor la adoptarea Legii Salarizării Unitare, despre care spune că ar trebui să asigure resurse corespunzătoare pentru diplomații români.
„Lucrul principal pe care vreau să-l spun este că acest vot astăzi în Comisie, cât și importanța din ce în ce mai mare pe care o acordă Parlamentul Politice Externe, chiar dacă asta uneori se transformă în conflicte politice, ar trebui să se transfere și în votul pe care îl așteptăm de la Parlament pentru Legea Salarizării Unitare, care să acorde resurse demne potrivite și diplomațiilor români, atât în serviciu exterior, cât și aici, în București”, a spus Țoiu.
Țoiu: Diplomații gestionează negocieri importante pentru România
Oana Țoiu a mai spus, în fața jurnaliștilor, că diplomații români sunt implicați în negocieri și acorduri care au mare impact asupra României.
Ea a dat ca exemplu negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, spunând că aproximativ 60 de miliarde de euro ar putea reveni României în urma negocierilor bilaterale.
„Vă reamintesc că aceste echipe au pe mână negocieri esențiale pentru România. De exemplu, în interiorul negocierilor pentru cadrul financiar multianual, coordonate tehnic de echipa din Ministerul Afacelor Externe, vorbim de aproximativ 60 de miliarde potențiale în dreptul României în negocierile bilaterale. Anul acesta, de exemplu, au fost finalizate 40 de acorduri bilaterale cu alte țări cu aportul diplomaților din Ministerul Afacerilor Externe, fie că vorbim de acorduri în domeniul muncii”, a declarat ea.
Potrivit acesteia, „România are cea mai mare proporție a cetățenilor europeni care lucrează în altă țară a Uniunii Europene decât cea în care s-au născut și e foarte important să avem aceste acorduri în domeniul diplomației culturale, economic, energie, evident, apărare și securitate, alături, desigur, de Ministerele de linie.
Oana Țoiu: Ministerul de Externe trebuie să continue coordonarea cu Guvernul și Președinția
Aceasta a venit cu aprecieri și la adresa activității Ministerului Afacerilor Externe din ultimul an, despre care spune că a reușit să coordoneze ministere cu portofolii diferite.
„Este, de asemenea, și un semn, dincolo de dezbaterea publică, a faptului că Ministerul Afacerilor Externe, a reușit în ultimul an de zile, chiar în mijlocul tuturor furtunilor, să poată să coordoneze ministere cu portofolii diferite, ale diferitelor partide politice, cât și o bună relație între Guvernul României și administrația prezidențială, pentru că, evident, și când vorbim de negocierea în cadrul MFF și securitate și apărare, acest lucru este absolut esențial”, a afirmat ea.
În ceea ce privește votul final pentru Guvernul Mureșan, ce are loc miercuri, Oana Țoiu a spus că rezultatul avizului din comisie nu poate fi transferat automat la votul din plen.
„Dacă acest aviz favorabil din Comisie se va transfera în votul în Parlament, evident nu pot să mă pronunț acum, dar fiindcă n-au fost toți deputații și senatorii prezenți la muncă astăzi, s-ar putea să arate destul de diferit componența politică a prezenței în plen în momentul votului final”, a declarat Oana Țoiu.
Oana Țoiu: România trebuie să își urmărească interesul național
Oana Țoiu a mai spus că, în cadrul audierii, discuțiile s-au concentrat și asupra direcției pe care ar trebui să o urmeze politica externă a României.
Ea a vorbit despre poziția țării în UE și NATO și despre relațiile cu statele din alte regiuni.
„Dar repet, discuția pe care am avut-o în ultima oră în Comisia pentru Politikă Externă a fost despre o diplomație de care România are nevoie, una în care România stă cu spatele drept în orice negociere și urmărește interesul național, pentru că ne-am câștigat asta nu doar în 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, pe care îi vom celebra anul viitor, un sfert de secol de parteneriat strategic. Iată și în interiorul NATO suntem nu doar beneficiari ai securității colective, ci și furnizori din ce în ce mai puternici de apărare. Dar în relațiile noastre și cu celelalte țări și continente, evident vorbim de niște relații calde, bune”, a spus ea.
Aceasta a dat ca exemplu relațiile cu statele din Orientul Mijlociu.
„S-a văzut și în relațiile cu Orientul Mijlociu când am avut nevoie, în mijlocul crizelor de acolo, să putem să ne susținem cetățenii”, a afirmat Oana Țoiu.
Relațiile cu Republica Moldova și proiectele energetice, printre priorități
Un alt subiect discutat în cadrul audierii a fost reprezentat de relațiile de vecinătate ale României. Oana Țoiu a vorbit despre proiectele de conectivitate cu Republica Moldova.
„Am discutat destul de mult în Comisia și despre relațiile de vecinătate. De ce? Pentru că România a reușit în ultimul an de zile un progres remarcabil, în special în conectivitate. Vorbim de primul pod construit cu Republica Moldova după 60 de ani, vorbim de conectarea sistemului nostru energetic cu cel al vecinilor noștri, ceva ce ne asigură și nouă și lor acces la sursele de energie și de producție”, a declarat ea.
Ministra interimară de Externe a spus că proiectele energetice strategice ale României pot consolida poziția țării ca furnizor de energie.
„Vorbim de poziționarea României ca pol de furnizor de energie, nu doar acasă, ci și în momentul în care sunt finalizate proiectele strategice, refacerea reactorului 1 de la Cernavodă, o construcție a reactorului 3 și 4, proiectul Neptun Deep, care din 2027 o să întărească rolul României ca producător principal de gaze din Uniunea Europeană. Toate aceste lucruri sunt în acest moment esențial să fie continuate, indiferent de componența politică a viitorului guvern”, a spus Oana Țoiu.