Deși criteriile au fost îndeplinite, varianta de a organiza anticipatele poate fi hotărâtă de Nicușor Dan, după consultarea cu liderii Camerei Deputaților și a Senatului, dar și liderii grupurilor parlamentare.
„După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”, după cum precizează articolul 89 din Constituția României.
Cu toate acestea, Nicușor Dan nu este dar nu este obligat explicit de Constituție să decidă dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate.
Guvernul propus de Siegfried Mureșan nu a obținut voturile necesare pentru învestire, ceea ce înseamnă că România intră într-o nouă etapă a crizei politice.
De această dată însă, spre deosebire de precedentele eșecuri de formare a unui Executiv, președintele are la dispoziție și varianta dizolvării Parlamentului și declanșării procedurilor pentru alegeri anticipate.
În actuala criză, ambele praguri prevăzute la Articolul 89 din Constituție au fost depășite. Două Guverne, Mureșan și Veștea, nu au primit votul de încredere. De asemenea, au trecut 100 de zile de la respingerea în Parlament a Guvernului Veștea.
Două guverne respinse și mai mult de 60 de zile
Prima încercare care a ajuns efectiv la votul Parlamentului a fost Cabinetul Adrian Veștea. Guvernul propus de acesta a fost respins la 22 iunie, cu 189 de voturi „pentru”, insuficiente pentru învestire.
Anterior, Nicușor Dan îl desemnase premier pe Eugen Tomac, pe 4 iunie. Tomac și-a depus însă mandatul zece zile mai târziu, înainte de a cere votul Parlamentului, astfel că acea desemnare nu reprezintă una dintre cele două solicitări de învestitură respinse prin vot.
Odată cu respingerea Cabinetului Mureșan, Parlamentul a respins însă două guverne: cel condus de Adrian Veștea și cel propus de Siegfried Mureșan.
În același timp, au trecut cu mult peste cele 60 de zile prevăzute de Constituție de la prima solicitare de învestitură care a ajuns în Parlament.
Din punct de vedere constituțional, președintele are, așadar, deschisă posibilitatea dizolvării Legislativului.
„Poate” dizolva Parlamentul, nu „trebuie”
Articolul 89 din Constituția României nu stipulează în mod expres că președintele „dizolvă” sau că „este obligat să dizolve” Parlamentul după îndeplinirea celor două condiții, ci că „poate să dizolve Parlamentul”.
PNL a susținut, înaintea votului asupra Cabinetului Mureșan, o interpretare diferită. Vicepreședintele liberal Alexandru Muraru a afirmat că partidul ia în calcul sesizarea Curții Constituționale dacă Nicușor Dan nu declanșează anticipatele, argumentând că, în interpretarea constituționaliștilor partidului, după îndeplinirea condițiilor dizolvarea Parlamentului ar trebui să urmeze.
Președintele a respins varianta alegerilor anticipate
Textul constituțional îi lasă însă formal președintelui o marjă de decizie.
Înainte de dizolvare, Nicușor Dan trebuie să îi consulte pe președinții Camerei Deputaților și Senatului și pe liderii grupurilor parlamentare.
Președintele Nicușor Dan a declarat, deja, că „ alegerile anticipate nu sunt o soluție”.
„Alegerile anticipate nu sunt o soluție. Dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilității și a neîncrederii și a cetățenilor români și a piețelor financiare”, a declarat, Dan, marți, în cadrul unei conferințe de presă.
Așadar, faptul că Nicușor Dan, ca președinte al României, poate dizolva Parlamentul, nu înseamnă că o și face.
Constituirea unei noi soluții negociate
Dimpotrivă, declarațiile sale din ultimele zile indică faptul că șeful statului preferă o nouă încercare de construire a unei majorități parlamentare.
Întrebat și anterior cu privire la acest aspect, Nicușor Dan a invocat perioada suplimentară suplimentară de instabilitate pe care ar produce-o alegerile.
„Dizolvarea Parlamentului nu este ceva ce eu să îmi doresc, pentru că asta înseamnă câteva luni în plus de incertitudine”, a declarat președintele, în 23 septembrie.
Atunci, Dan a cerut partidelor să ajungă la o soluție negociată.
Cu câteva zile înainte, Nicușor Dan spusese, de asemenea, că alegerile anticipate nu înseamnă că România ar avea rapid un nou Guvern și insistase asupra nevoii de stabilitate politică.
Cel mai probabil, în perioada următoare urmează să se desfășoare, ca până acum, noi consultări, cu desemnarea unui alt premier.
Scenariul cel mai probabil: noi consultări și un alt premier desemnat
În aceste condiții, scenariul indicat de declarațiile publice ale președintelui este convocarea unei noi runde de consultări cu partidele și desemnarea unui alt candidat pentru funcția de premier, la fel ca și până acum.
Surse politice precizau înaintea votului că Nicușor Dan nu intenționează să dizolve Parlamentul în cazul unui eșec al Cabinetului Mureșan și că va continua cu o desemnare.