Situația hidrologică de pe Nistru este critică, iar autoritățile se pregătesc pentru scenariul în care debitele râului vor rămâne la niveluri foarte scăzute. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat după ședința Guvernului că în prezent nici debitul minim ecologic nu este asigurat pe râurile din Republica Moldova.
Potrivit ministrului, principala cauză este seceta prelungită și lipsa precipitațiilor în bazinul superior al Nistrului. „Există riscul pentru toate râurile din Republica Moldova. Noi avem cod roșu pe Prut, avem cod roșu pe Nistru, avem cod roșu pe râurile interne. Deci, astăzi, din păcate, nici măcar debitul minim ecologic nu este asigurat”, a declarat Hajder.
El a calificat situația drept una fără precedent în istoria recentă și a explicat că nivelul apei din Nistru depinde în mare parte de precipitațiile din bazinul superior al râului, inclusiv din zona Carpaților și vestul Ucrainei.
În prezent, în lacul de acumulare din Ucraina intră, în medie, aproximativ 30 de metri cubi de apă pe secundă. În timpul verii, debitul a coborât însă până la 14–16 metri cubi pe secundă, în timp ce din lac erau deversați între 60 și 100 de metri cubi pe secundă. Astfel, rezervele acumulate au fost utilizate pentru compensarea deficitului de apă.
Odată cu începutul toamnei, aportul de apă a crescut până la aproximativ 30 de metri cubi pe secundă, iar autoritățile speră că precipitațiile vor contribui la majorarea debitului. „Noi vom primi exact ceea ce vine din munții Carpați și niciun litru de apă suplimentar nu va fi captat sau stocat în lacul de acumulare”, a spus ministrul.
Hajder a subliniat că Republica Moldova trebuie să-și adapteze infrastructura de captare pentru a putea funcționa și în condițiile unor debite reduse.
„Trebuie să ne ajustăm infrastructura astfel încât să putem capta și din debite mai mici, cum ar fi 30 de metri cubi pe secundă, și trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu”, a declarat ministrul.
În ceea ce privește rezervele de apă, Hajder a precizat că lacul de acumulare de la Dubăsari se află în prezent la nivelul normal de retenție, de aproximativ 28 de metri în sistemul baltic. Totuși, rezervele existente pot compensa doar temporar debitele scăzute și nu oferă predictibilitate pe termen lung în cazul unei secete prelungite.
Ministrul a menționat că în unele localități din apropierea lacului de acumulare populația primește deja apă conform unui grafic. Potrivit lui, menținerea unor deversări mai mari ar accelera epuizarea rezervelor și ar putea afecta alimentarea acestor localități.
Autoritățile au negociat volumele de apă disponibile atât timp cât au existat rezerve, iar acum se pregătesc pentru eventualitatea în care debitele reduse se vor menține. Totodată, este luată în calcul utilizarea surselor și volumelor disponibile pentru alimentarea municipiului Chișinău.
„Este corect să ne pregătim pentru ca, în cazul în care vom avea o secetă prelungită, să putem aproviziona oamenii din Chișinău și cu acel volum de 30 sau mai mult care o să fie în acea perioadă”, a conchis Gheorghe Hajder.
Situația hidrologică este monitorizată permanent. Potrivit Guvernului, nivelul lacului de acumulare Novodnistrovsk a coborât sub 111 metri, față de aproximativ 121,5 metri în condiții normale, iar la stația de captare de la Cosăuți nivelul apei este de aproximativ 2,16 metri.
În condițiile debitelor scăzute, autoritățile au instituit măsuri pentru protejarea resurselor de apă, inclusiv prioritizarea alimentării populației și a infrastructurii esențiale, pregătirea unor surse alternative și monitorizarea zilnică a situației.