Moldova produce semnificativ mai mult decât consumă doar în cazul produselor agroalimentare din trei (din cele șapte) grupe principale. Astfel, în 2025, floarea-soarelui a devenit campioana în acest sens – aproximativ 260 % din nivelul necesarului.
În acest context, este oportun să facem o remarcă. Doar o proporție relativ mică din floarea-soarelui comercială a fost prelucrată în țară în ulei de floarea-soarelui, cea mai mare parte fiind exportată – ca materie primă. În același timp, Moldova importă o cantitate mare de ulei de floarea-soarelui – ambalat și în vrac – pentru comercializarea pe piața internă. Cu toate acestea, se poate afirma cu certitudine că, în caz de necesitate (extraordinară), baza agricolă moldovenească permite acoperirea de câteva ori a necesităților interne ale țării în ceea ce privește uleiurile vegetale.
În 2025, agricultorii moldoveni au produs cereale și leguminoase de două ori și chiar mai mult decât necesarul pieței interne.
În sfârșit, Moldova a produs anul trecut de 1,7 ori mai multe fructe, fructe de pădure și nuci decât este necesar pentru a satisface pe deplin cererea pieței interne.
Este interesant faptul că în această categorie agroalimentară importantă există o categorie a cărei cantitate comercială depășește consumul intern cu aproape o ordine și jumătate (de 14,6 ori) – este vorba de fructele uscate. În acest context, merită menționat faptul că, în ceea ce privește exportul de prune uscate din anul trecut (aproximativ 14 mii de tone), Moldova se află printre liderii din Europa.
În mod tradițional, situația strugurilor este bună în Moldova – nivelul de autoaprovizionare este de aproape 109%. În același timp, țara produce de două ori mai mulți struguri de masă decât consumă. În schimb, în ceea ce privește strugurii industriali, se poate spune că producția acoperă „la limită” 96% din nevoile pieței interne.
În principiu, s-a înregistrat un nivel ridicat de autoaprovizionare în segmentul legumelor de pe piața agroalimentară din Moldova – aproape 85%. În același timp, se pare că situația este și mai bună în ceea ce privește producția proprie de legume rădăcinoase – sfeclă de legumă, morcovi, precum și ceapă. Însă livrările de roșii, castraveți și varză de producție locală acoperă piața internă doar în proporție de 55-77%.
Situația de pe piața cartofilor din Moldova este interesantă. Merită prezentată puțin mai detaliat, întrucât, cu puțin timp în urmă, în cadrul unei ședințe a consiliului consultativ de specialitate din cadrul MAIA, conducerea Ministerului Agriculturii a exprimat îndoieli cu privire la veridicitatea datelor referitoare la parametrii sectorului.
Astfel, conform datelor BNS, în 2025, în Moldova s-au produs aproape 149 mii de tone de cartofi, iar importurile au totalizat 84 mii de tone. Nevoia internă a țării pentru acest produs este estimată la 362 mii de tone. Prin urmare, nivelul de autosuficiență a fost de 65%.
În categoria produselor de origine animală, situația se apropie de cea optimă doar în cazul unui singur produs – ouăle, pentru care gradul de autosuficiență este de 100% (aproximativ 664 de milioane de bucăți).
Poate că acest lucru va fi perceput cu o oarecare ironie, dar în Moldova situația în ceea ce privește carnea a fost, în ansamblu, destul de bună – nivelul de autosuficiență a fost de 76% (carne de porc – 85%, carne de pasăre – 69%, carne de vită – 65%). Cu toate acestea, producția proprie de produse din această categorie a scăzut cu 11% în 2025, iar importurile au crescut cu 6%. Piața în ansamblu s-a contractat cu 7%.
Cel mai problematic segment al pieței agroalimentare din Moldova – și nu doar în sectorul produselor de origine animală, ci și al produselor alimentare în general – este cel al laptelui. Țara este autosuficientă în acest domeniu doar în proporție de 57%. Probabil pentru a sublinia situația critică, angajații BNS au calculat separat bilanțul untului – producția locală a acestuia acoperă doar 39,5% din necesarul pieței.
Surprinzător, dar în lista de aproape patru zeci de produse pentru care Biroul de Statistică al Moldovei a calculat bilanțul anual, nu s-a regăsit sfecla de zahăr și zahărul. Între timp, acesta este unul dintre cele cinci produse de bază (zahăr, uleiuri vegetale, carne, lapte și cereale), a căror dinamică pe piața mondială stă la baza indicelui FAO al prețurilor agroalimentare, măsurat anual și lunar.
Cum stau lucrurile în alte țări din lume?
Conform unui studiu internațional de amploare realizat de cercetători de la Universitățile din Göttingen și Edinburgh, publicat anul trecut în prestigioasa revistă Nature Food, există în lume o singură țară care se aprovizionează în totalitate cu absolut toate grupele de alimente de bază. Este vorba de Guyana (un stat mic din nord-estul Americii de Sud).
În cadrul studiului au fost analizate date referitoare la 186 de țări. Volumele producției interne au fost comparate cu standardele unei alimentații sănătoase (conform dietei Livewell a WWF) pentru șapte categorii cheie de alimente: cereale/produse amidonate, legume, fructe, produse lactate, carne, pește și leguminoase/nuci.
Majoritatea țărilor, chiar și cele mai mari puteri agricole, nu pot atinge o autonomie de 100% în toate domeniile — din cauza restricțiilor climatice sau a specificului pieței interne. Prin urmare, acestea sunt nevoite să importe cel puțin o categorie de produse.
Aproximativ șase din cele șapte grupe de produse sunt acoperite prin producția proprie de doar două țări — China și Vietnam. Ambele se aprovizionează complet cu aproape tot ce le este necesar, dar înregistrează un anumit deficit în producția de produse lactate.
Majoritatea țărilor din lume — 154 de state — se aprovizionează cu două până la cinci grupe de produse alimentare. De exemplu, SUA și Canada sunt autosuficiente în ceea ce privește patru categorii de produse alimentare, depinzând în mare măsură de importul de fructe și legume. În ceea ce privește această scală, Moldova se aprovizionează cu aproximativ trei din cele șapte grupe de produse.
The post Biroul de Statistică: Moldova este destul de bine aprovizionată cu produse alimentare proprii appeared first on LOGOPRESS.