Dosarul îi vizează pe Gregor Hudohmet, director al GEN-I Sonce, și pe Cristian Theodor Dragomir, CEO al Waldevar Energy la momentul faptelor investigate. Compania deținută de omul de afaceri Leon-Ion Arhire (VEZI GALERIE FOTO) a avut un salt financiar uriaș în ultima perioadă (CITEȘTE AICI MAI MULTE!)
Potrivit documentelor pe care MEDIAFAX vi le prezintă în exclusivitate, DNA susține că, în perioada februarie-septembrie 2026, Hudohmet ar fi solicitat administratorului unei alte societăți 450.000 de euro plus TVA, suma reprezentând 2% din valoarea unui contract încheiat în luna iulie. Procurorii afirmă că Dragomir l-ar fi sprijinit în acest demers.
Proprietarul companiei Waldevar, Leon-Ion Arhire, a colaborat cu procurorii DNA și le-a povestit cum s-a fixat mita
Hudohmet este cercetat pentru luare de mită (CITEȘTI AICI CARE A FOST TRASEUL ȘPĂGII!), iar Dragomir pentru complicitate la luare de mită. Pe 26 septembrie, Tribunalul București a dispus arestarea preventivă a celor doi pentru 30 de zile.
Contractul aflat în centrul anchetei are legătură cu un proiect energetic dezvoltat la Gheorgheni, unde GEN-I Sonce anunțase construirea unui sistem de stocare a energiei în baterii de 55 MW și 220 MWh. Proiectul fusese prezentat de companie drept cel mai mare proiect al său aflat atunci în construcție în România.
Motivarea Tribunalului București, obținută ÎN EXCLUSIVITATE de Mediafax, oferă acum detalii suplimentare despre modul în care, potrivit acuzării, cei 450.000 de euro ar fi trebuit să capete forma unei plăți comerciale aparent legitime.
Contractul care ar fi trebuit să dea aparență de legalitate plății
În fața Tribunalului București, procurorul DNA a susținut că operațiunile comerciale ar fi fost folosite pentru mascarea presupusei mite.
Potrivit acuzării, mecanismul ar fi funcționat prin intermediari și printr-un draft de contract de comision încheiat prin Smart Green Design.
DNA a arătat că societatea nu ar fi avut, la momentul inițial, codul CAEN necesar pentru activitatea prevăzută în contract.
Ulterior, codul CAEN ar fi fost obținut, potrivit procurorului, pentru a conferi documentului o aparență de legalitate.
DNA a mai susținut că unul dintre participanții la mecanism și-ar fi dat seama că documentul nu corespundea realității și că rolul său ar fi fost doar acela de a masca presupusa mită.
„Acești 450.000 de euro nu erau bani datorați de Waldevar”
În fața instanței a fost citată declarația lui Adrian Frățean.
Acesta a susținut că suma prevăzută în draftul contractului nu reprezenta bani pe care Waldevar Energy îi datora Smart Green Design pentru o prestație efectivă.
„Acești 450.000 euro menționați în draftul de contract la care am făcut referire nu erau bani care să fie solicitați sau datorați de către Waldevar Energy SRL către Smart Green Design”, se arată în declarația redată în motivare.
Frățean a mai susținut că nu recomandase în mod special Waldevar și că suma respectivă nu îi era destinată lui.
Potrivit acestuia, din discuțiile purtate cu Gregor Hudohmet ar fi înțeles că cei 450.000 de euro erau pentru acesta.
„Vom găsi o metodă de a transmite mai departe banii”
Un alt fragment al declarației descrie ceea ce procurorii consideră că ar fi fost soluția pentru transmiterea ulterioară a banilor.
Frățean a declarat: „Regret că nu am refuzat de prima dată propunerea lui Gregor Hudohmet de a intermedia facturarea acestui contract”.
Potrivit declarației sale, Hudohmet i-ar fi spus să nu își facă griji, pentru că urma să fie găsită o variantă pentru ca banii să fie transferați mai departe.
„Gregor Hudohmet mi-a spus să stau liniștit că nu este nicio problemă, în sensul că vom găsi o metodă de a transmite mai departe banii de la Smart Green Design”, se arată în motivare.
Procurorul DNA a susținut că aceste declarații trebuie coroborate cu celelalte probe administrate în dosar, inclusiv cu înregistrările ambientale realizate în cursul anchetei.
DNA: mecanismul ar fi funcționat prin intermediari
Procurorii au argumentat în instanță că presupusul mecanism ar fi fost construit tocmai pentru a ascunde natura reală a plății.
În opinia DNA, folosirea unor intermediari și a unor documente comerciale ar fi permis prezentarea celor 450.000 de euro drept o plată legitimă.
Procurorul a mai susținut că accesul persoanelor investigate la resurse financiare și pozițiile de decizie ocupate în companii puteau crea riscul influențării unor angajați sau parteneri comerciali.
DNA a invocat inclusiv posibilitatea construirii unor justificări formale pentru plăți, astfel încât acestea să fie armonizate ulterior cu documentele comerciale existente.
Scandalul a declanșat verificări în interiorul GEN-I
Cazul a produs reacții rapide și la nivelul grupului sloven GEN-I.
După apariția informațiilor privind ancheta din România, compania a transmis public că are toleranță zero față de corupție și orice conduită ilegală.
Ulterior, conducerea grupului a decis declanșarea unui audit asupra proiectului de stocare a energiei de la Gheorgheni, proiect care, potrivit informațiilor publice, se află în centrul anchetei.
Gregor Hudohmet și Cristian Theodor Dragomir beneficiază de prezumția de nevinovăție. Acuzațiile formulate de DNA și declarațiile reproduse în motivarea Tribunalului București nu reprezintă constatări definitive privind vinovăția celor doi.