Guvernul propune reorganizarea administrației publice locale de nivelul al doilea prin înlocuirea celor 32 de raioane cu trei regiuni administrative – Nord, Centru și Sud – și reorganizarea raionului Taraclia în municipiu cu statut de unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea. Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual, iar UTA Găgăuzia își va păstra statutul juridic special.
Potrivit Conceptului reorganizării administrației publice locale de nivelul doi, cele trei regiuni vor reuni teritoriile a 31 dintre actualele raioane. Taraclia, Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia nu vor face parte din cele trei regiuni.
Regiunea Nord va cuprinde actualele raioane Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Rîșcani, Sîngerei și Soroca și va avea 514 105 locuitori. Sediul autorităților regionale este prevăzut la Bălți, deși municipiul Bălți nu va face parte din regiune.
Regiunea Centru va include raioanele Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Șoldănești, Strășeni, Telenești și Ungheni, cu o populație de 670 088 de locuitori. Sediul administrației regionale este prevăzut la Chișinău, însă municipiul Chișinău nu va face parte din regiune.
Regiunea Sud va reuni raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Leova și Ștefan Vodă și va avea 280 237 de locuitori. Sediul administrației regionale este prevăzut la Cahul.
Actualul raion Taraclia va fi reorganizat în municipiul Taraclia, cu statut de unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea. Potrivit documentului, prin lege urmează să fie stabilite reprezentarea localităților actualului raion, competențele autorității de nivelul al doilea și modalitatea de finanțare. Guvernul motivează menținerea Taracliei ca unitate distinctă prin particularitățile etnoculturale și lingvistice ale teritoriului.
Noile regiuni vor avea consilii regionale alese direct de cetățeni. Președintele fiecărei regiuni va fi ales de consiliul regional din rândul consilierilor, iar numărul consilierilor va fi stabilit în funcție de populația regiunii.
Mandatul noilor administrații regionale va fi mai restrâns decât cel al actualelor raioane. Regiunile nu vor presta servicii publice pentru cetățeni, ci se vor ocupa în principal de dezvoltarea regională, planificarea investițiilor, cooperarea dintre primării, pregătirea și implementarea proiectelor și atragerea finanțărilor.
Guvernul propune zece responsabilități pentru administrațiile regionale: stabilirea priorităților de dezvoltare împreună cu primăriile, planificarea dezvoltării regionale, pregătirea și realizarea proiectelor regionale, facilitarea dezvoltării economice, promovarea comună a turismului, cooperarea intercomunitară și transfrontalieră, analiza nevoilor și raportarea rezultatelor proiectelor, atragerea finanțărilor, acordarea de asistență primăriilor pentru proiecte și sprijinirea organizării în comun a serviciilor locale.
Instituțiile și serviciile aflate în prezent în subordinea raioanelor vor fi transferate, în funcție de domeniu, primăriilor sau autorităților centrale. Casele de cultură, școlile de arte, școlile sportive, bibliotecile, muzeele, centrele de tineret și taberele de odihnă vor fi preluate, de regulă, de primăriile localităților în care sunt amplasate.
Arhivele raionale vor fi preluate de Agenția Națională a Arhivelor, dar documentul prevede păstrarea accesului la acestea în actualele orașe-reședință de raion. Arhitecții-șefi raionali vor fi preluați de Oficiul Amenajarea Teritoriului, Urbanism, Construcții și Locuințe, iar serviciile acestora vor fi accesibile prin subdiviziunile teritoriale ale Agenției Servicii Publice.
Responsabilitățile raionale în educație urmează să fie preluate de Ministerul Educației și Cercetării prin agențiile teritoriale pentru educație. Administrarea școlilor și transportul școlar vor fi reorganizate conform reformei sectoriale prevăzute pentru perioada 2027-2028.
În sănătate, spitalele raionale rămân în subordinea Ministerului Sănătății, iar conceptul propune ca oficiile medicilor de familie și centrele publice de sănătate să fie transferate aceluiași minister. Regiunile nu vor avea competențe în domeniul sănătății.
Nici drumurile administrate în prezent la nivel raional nu vor trece la regiuni. Drumurile care vor fi reclasificate drept locale vor ajunge în administrarea autorităților locale de nivelul întâi, iar celelalte vor fi administrate de SA „Administrația Națională a Drumurilor”.
Bunurile actualelor raioane vor urma instituțiile și serviciile transferate. Bibliotecile, muzeele, taberele și patrimoniul aferent acestora nu vor fi preluate de administrațiile regionale. Clădirile administrative ale raioanelor care nu vor mai fi utilizate după reformă vor fi transmise autorităților locale de nivelul întâi, prin decizia consiliului raional respectiv.
Conceptul prevede și transferarea resurselor financiare odată cu responsabilitățile. Sistemul finanțelor publice locale urmează să fie modificat, inclusiv prin revizuirea formulelor de calcul al transferurilor, a cotelor din impozitele și taxele de stat și a mecanismelor pentru transferurile cu destinație generală și specială.
Cele trei administrații regionale vor avea împreună un aparat mai mic decât aparatele celor 31 de raioane pe care le vor înlocui. Documentul nu stabilește însă numărul exact de funcționari ai viitoarelor regiuni. Guvernul urmează să propună modelul de organigramă.
Și bugetele regionale vor fi mai mici decât bugetele actualelor raioane. Potrivit conceptului, în 2025, bugetele celor 32 de raioane au însumat 9,156 miliarde de lei, dintre care 7,049 miliarde de lei, sau 77%, au reprezentat transferuri cu destinație specială pentru învățământ, inclusiv școlile sportive. Aceste resurse nu vor intra în bugetele noilor regiuni, întrucât responsabilitățile respective vor fi transferate altor autorități.
Conceptul precizează că noua hartă administrativă nu va obliga sănătatea, educația, asistența socială, gestionarea deșeurilor sau alte servicii să-și reorganizeze automat activitatea conform hotarelor celor trei regiuni.
Guvernul propune aprobarea în Parlament, în octombrie 2026, a pachetului legislativ privind reforma. După consultări urmează să fie elaborat proiectul de lege privind noua organizare administrativ-teritorială, iar pe parcursul anului 2027 sunt prevăzute modificări pentru redistribuirea competențelor, finanțele publice locale și legislația sectorială.
Trecerea efectivă la noul sistem este prevăzută odată cu alegerile locale generale din 2027. Cetățenii vor alege direct consiliile celor trei regiuni, iar până la constituirea noilor autorități regionale actualele consilii raionale și aleșii locali își vor continua mandatele.
Conceptul se referă exclusiv la teritoriul aflat sub controlul efectiv al autorităților constituționale ale Republicii Moldova și nu prevede, la această etapă, modificări ale organizării administrativ-teritoriale pentru localitățile din regiunea transnistreană.