Atena, Sofia și București au semnat un plan de acțiune comun pentru realizarea a 25 de proiecte prioritare de transport, în valoare de aproximativ 22,8 miliarde de euro, menite să creeze o rețea continuă care să lege Marea Egee, Dunărea și Marea Neagră, cu extindere ulterioară către Moldova și Ucraina, scrie greekcitytimes.com.
Planul a fost semnat la Bruxelles pe 29 septembrie 2026. Acesta a venit în continuarea memorandumului de înțelegere convenit de guvernele celor trei țări în decembrie 2025, în cadrul activităților platformei „Coridorul Marea Neagră – Marea Egee”. Dintre cele 53 de proiecte analizate, 25 au fost selectate ca fiind prioritare și se caracterizează printr-un grad ridicat de pregătire. Finanțarea este asigurată doar parțial. Cea mai mare parte a proiectelor vizează transportul feroviar.
Printre lucrările prioritare se numără modernizarea și electrificarea liniei feroviare Ruse – Giurgiu – București (finalizarea este prevăzută pentru anul 2030), precum și construirea unui nou pod combinat (rutier-feroviar) peste Dunăre în zona Ruse – Giurgiu (prevăzută pentru anul 2032).
De asemenea, planul include modernizarea liniei Burgas — Varna — Ruse și lucrările de proiectare pentru crearea unor puncte de trecere suplimentare peste Dunăre în zonele Silistra — Călărași și Nicopol — Turnu Măgurele; finanțarea acestor măsuri este prevăzută până în 2034. Din partea greacă, planul cuprinde linia feroviară Alexandroupolis — Pition — Ormenio, tronsonul Muries — Promachonas — Kulata și legătura feroviară cu portul Salonic.
Rețeaua se dezvoltă pe trei direcții principale. Traseul vestic trebuie să treacă de la Atena și Salonic, prin Promachonas și Kulata, până la Sofia, iar apoi, prin Vidin — Calafat și Craiova, până la București. Traseul central va porni de la Salonic și Alexandroupolis, trecând prin Ormenio și Svilengrad până la Ruse și Giurgiu, iar mai departe — până la București, cu ramificații către Moldova și Ucraina. Oficialii prezintă acest proiect ca o infrastructură civilă, care contribuie, de asemenea, la asigurarea mobilității militare pe flancul estic al NATO, și ca parte a unui coridor mai amplu „Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee” în cadrul rețelei transeuropene de transport (TEN-T) a UE. Crearea unei astfel de legături terestre ar permite reducerea dependenței de strâmtorile turcești în transportul mărfurilor între regiunea Mării Egee și țările din Europa Centrală și de Est.
În paralel, SUA susțin dezvoltarea portului Elefsis (situat la vest de Atena) ca alternativă logistică și comercială la portul Pireu, al cărui pachet majoritar de acțiuni este deținut de compania chineză COSCO. Corporația Americană pentru Finanțarea Dezvoltării Internaționale (DFC) a aprobat acordarea unui credit în valoare de 125 de milioane de dolari companiei ONEX pentru achiziționarea, modernizarea și extinderea șantierelor navale din Elefsis.
În noiembrie 2025, după o întâlnire cu ministrul dezvoltării, Takis Theodorikakos, ambasadoarea SUA, Kimberly Gilfoyle, a declarat că Washingtonul mizează pe utilizarea Elefsinei ca nod logistic. Ea a calificat, de asemenea, achiziționarea portului Pireu de către compania COSCO drept o măsură nefericită și a subliniat necesitatea creării unui alt port pentru a contrabalansa influența chineză în regiune. Au fost aduse modificări legislației grecești, care permit companiei ONEX să-și extindă domeniul de activitate în această zonă, depășind limitele construcțiilor navale și implicându-se în proiecte comerciale, logistice, portuare, energetice și de apărare.
În prezent, Elefsis nu a devenit încă un concurent real al portului Pireu și nu este inclus oficial în planul de acțiune trilateral, însă ambele proiecte sunt discutate în contextul creării unor coridoare de transport alternative care să conducă spre Balcani și Europa de Est.
The post Marea Egee va fi mai aproape de Moldova appeared first on LOGOPRESS.