Consultări punctuale și concrete
Procesul de discuție în sine s-a modificat ușor. Dacă în anii precedenți acesta a avut un caracter mai amplu, implicând toți participanții și o dezbatere profesională a conceptului și a principalelor modificări propuse, în acest an consultările au fost mai specifice și mai concrete. Ministerul Finanțelor s-a concentrat în principal pe modificările pe sectoare și a organizat peste zece întâlniri cu asociațiile și reprezentanții anumitor tipuri de afaceri.
Acest lucru se explică prin elaborarea în regim de urgență a celei de-a doua variante a politicii fiscale 2027 și prin termenele scurte acordate pentru dezbatere, precum și prin sarcina complexă a ministerului de a se încadra în aceste termene și de a elabora, după aprobarea acesteia, bugetul pentru anul următor.
În același timp, unii specialiști din domeniul fiscal au perceput acest fapt cu nedumerire și regret, întrucât au simțit lipsa unei dezbateri mai publice și mai profesionale. Iar acest lucru poate avea un impact negativ asupra calității politicii fiscale.
Pe parcursul consultărilor au fost exprimate numeroase propuneri și opinii, iar cele principale au fost prezentate anterior de Logos Press. Multe dintre acestea și-au găsit reflectarea și în concluziile privind proiectul de politică fiscală 2027, pregătite de Confederația Națională a Angajatorilor din Moldova (CNPM).
Aplicarea clară a regulilor
În primul rând, membrii acesteia au identificat previzibilitatea politicii fiscale drept una dintre prioritățile principale pentru desfășurarea activității. „Pentru antreprenor este important nu doar nivelul impozitului, ci și certitudinea că regulile vor fi clare și aplicate în mod consecvent mâine, la fel ca astăzi”, afirmă Ana Groza, președinta CNPM.
În același timp, sarcina fiscală trebuie să țină seama de economia sectorului respectiv, având în vedere particularitățile și situația actuală a acestuia. „De aceea, punem problema unei cote de 18% pentru veniturile întreprinderilor care prestează servicii financiare”, continuă ea. – Băncile, companiile de asigurări și casele de schimb valutar nu pot fi grupate automat doar pentru că se află în aceeași grupă conform clasificatorului activităților economice (CAEM)”.
După cum subliniază membrii CNPM, în sectorul asigurărilor, de exemplu, efectul suplimentar pentru bugetul de stat la sfârșitul anului 2025 ar fi de doar aproximativ 5 milioane de lei. Totuși, trebuie să se țină seama de faptul că acest sector va avea de suportat cheltuieli semnificative pentru capitalizare, în contextul alinierii la cerințele europene.
În acest context, Logos Press a publicat opinia Marinei Solovieva, directoarea de programe a centrului Expert Grup, care a calificat majorarea cotei impozitului pe profit pentru sectorul financiar de la 12% la 18% drept un „cadou neplăcut” pentru Bursa Internațională de Valori din Moldova (BIMx), recent inaugurată. Ea a subliniat că, abia după ce și-a început activitatea, bursa va fi supusă unei impozitări mai mari, ceea ce probabil nu va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării pieței bursiere din Moldova.
Relații de egalitate între stat și contribuabil
Patronatele insistă, de asemenea, asupra faptului că fondurile circulante ale întreprinderilor nu trebuie să devină o sursă gratuită de finanțare a statului. De aici provine propunerea lor privind rambursarea accelerată a TVA-ului: până la 15 zile lucrătoare pentru companiile cu risc fiscal redus.
În ansamblu, angajatorii consideră că relațiile dintre stat și contribuabil trebuie să fie mai simetrice. Dacă întreprinderile plătesc penalități pentru întârziere, atunci, în cazul unei întârzieri nejustificate a rambursării banilor de către stat, ar trebui să se aplice un principiu similar. Același lucru se aplică și termenelor de prescripție și compensării reciproce a obligațiilor.
În același timp, aceștia subliniază că trebuie făcută distincția între o eroare și o încălcare intenționată. Prin urmare, propun introducerea principiului obligatoriu „prima încălcare formală fără sancțiune”. Adică, mai întâi să se acorde întreprinderii posibilitatea de a-și corecta eroarea, iar amenda să se aplice numai în cazul în care aceasta nu este remediată sau în cazul unei încălcări repetate.
Este evident că, în acest caz, nu este vorba despre cazuri de fraudă sau evaziune fiscală.
Stimularea investițiilor și a ocupării forței de muncă
O altă declarație importantă a angajatorilor se referă la faptul că politica fiscală trebuie să stimuleze investițiile și ocuparea forței de muncă. Prin urmare, aceștia propun o abordare mai adecvată a cheltuielilor angajatorilor cu alimentația, transportul și locuința angajaților, în special în contextul deficitului de forță de muncă.
În plus, membrii asociației ridică din nou problema eliminării taxei „de construcție” în valoare de 0,5% din valoarea investițiilor, pe care investitorul o plătește în prezent. Cu atât mai mult cu cât recent a fost introdusă în legislație o prevedere care obligă investitorul să achite această taxă pentru fiecare obiectiv.
„Avem și propuneri mai specifice pentru sector – TVA-ul în lanțul agroalimentar, accizele, sectorul energetic, stabilirea prețurilor de transfer și altele”, spune Ana Groza. „Dar dacă ne-am rezuma poziția la o singură idee, nu ne opunem obiectivelor fiscale ale statului. Suntem în favoarea ca acestea să fie atinse prin reguli clare, respectarea voluntară a acestora și extinderea activității economice, și nu prin impunerea unei sarcini suplimentare asupra întreprinderilor care își desfășoară activitatea cu bună-credință”.
The post Ana Groza: „Pentru un antreprenor, nu contează doar nivelul impozitului, ci și previzibilitatea” appeared first on LOGOPRESS.