Numărul de implanturi depinde de protocol, nu de numărul de dinți
Există o confuzie recurentă legată de denumirile protocoalelor: „4″ din All-on-4 reprezintă numărul de implanturi inserate în os, nu numărul de dinți cu care pacientul pleacă acasă. Pe acele patru implanturi se fixează o punte cu 10 până la 14 dinți protetici, cel mai frecvent 12. Același principiu se aplică și în All-on-6, unde șase implanturi susțin o structură similară.
Diferența dintre cele două protocoale constă în geometria de distribuție a forțelor. În All-on-4, două implanturi anterioare sunt plasate drept, iar două posterioare sunt înclinate la 45 de grade. Această angulare permite folosirea unor implanturi mai lungi și ancorarea lor în zone cu densitate osoasă mai bună, evitând regiunile posterioare unde osul este adesea resorbit sau în proximitatea sinusurilor maxilare. All-on-6 urmează aceeași logică de bază, dar cele două implanturi suplimentare redistribuie forțele masticatorii pe o suprafață mai mare, ceea ce poate fi relevant în anumite configurații anatomice.
Anatomia osoasă decide, nu preferința pacientului
Alegerea dintre All-on-4 și All-on-6 este o decizie clinică, luată după evaluarea unui CT volumetric (CBCT) care arată densitatea, înălțimea și lățimea osului disponibil. Un pacient cu os bun și distribuție favorabilă poate fi un candidat excelent pentru All-on-4; altul, cu pierdere osoasă mai accentuată sau cu un maxilar de dimensiuni mai mari, poate beneficia de șase implanturi pentru o distribuție mai echilibrată a sarcinii. Nu există un răspuns universal corect, iar prezentarea unui protocol ca fiind automat superior celuilalt ar fi inexactă.
Datele clinice susțin această concluzie. Ratele de supraviețuire pe termen lung ale celor două protocoale sunt comparabile: la peste cinci ani, All-on-4 înregistrează o rată de supraviețuire de 98,14%, iar All-on-6 de 97,50%, diferența nefiind semnificativă statistic, potrivit unei meta-analize publicate în 2025 în PubMed. Pierderea osoasă marginală pe termen lung este ușor mai mică în cazul All-on-6 (0,94 mm față de 1,28 mm la All-on-4), însă ambele valori se încadrează în limitele considerate clinic acceptabile.
Există și o a treia opțiune, mai rar discutată în detaliu: proteza mobilă reținută pe implanturi, denumită overdenture. Aceasta necesită mai puține implanturi, de obicei două sau trei la arcada inferioară și patru la cea superioară, dar nu oferă același nivel de confort și stabilitate ca soluțiile fixe. Este o alternativă viabilă pentru pacienții cu contraindicații chirurgicale sau cu resurse osoase insuficiente pentru reabilitarea fixă.
Câți dinți are, de fapt, o arcadă protetică fixă
Un detaliu care surprinde mulți pacienți este că o arcadă protetică fixă pe implanturi nu reproduce cei 16 dinți naturali ai unui adult. Designul standard include între 10 și 14 dinți protetici, cu 12 ca număr cel mai frecvent utilizat. Această alegere este o decizie funcțională: la extremitățile arcadei, în zona molarilor de minte și a ultimilor molari, forțele masticatorii exercitate pe implanturi ar fi excesive fără un suport osos adecvat. Reducerea numărului de dinți optimizează distribuția forțelor și protejează pe termen lung osteointegrarea implanturilor.
Ce include, de fapt, costul unei arcade complete
Discuția despre cât costă un implant dentar pentru toată gura este frecvent însoțită de confuzii legate de ce anume include prețul comunicat inițial. Există o distincție esențială între costul fazei chirurgicale, care include implanturile și lucrarea protetică provizorie fixă, și costul lucrării definitive, care se adaugă ulterior, după vindecarea completă a osului.
La nivelul pieței din România, prețurile actuale pentru o arcadă completă fixă variază considerabil. Costul unui implant dentar complet, cu toate etapele incluse, se situează în prezent între 3.500 și 8.000 de lei per implant, în funcție de sistemul folosit și de clinică. Costul mediu al unei arcade complete poate ajunge între 25.000 și 40.000 de lei, fără a include neapărat lucrarea protetică definitivă. Aceasta din urmă, în funcție de materialul ales (compozit, ceramică pe suport metalic sau zirconiu), adaugă între 10.000 și 25.500 de lei per arcadă.
Pacienții care caută implanturi dentare în București trebuie să ceară explicit, la orice consultație, o defalcare a costurilor care să precizeze dacă prețul comunicat include sau nu lucrarea protetică definitivă. Diferența poate fi de zeci de mii de lei și schimbă semnificativ calculul financiar inițial.
Implantul individual față de soluția pe arcadă completă
O arcadă completă pe implanturi individuale, câte un implant per dinte, este teoretic posibilă, dar rareori recomandată în practica implantologică modernă. Protocoalele de tip All-on-4 sau All-on-6 au apărut tocmai ca răspuns la limitele acestei abordări: necesarul de os este mai mic, numărul de intervenții chirurgicale se reduce, iar costul total este semnificativ mai mic față de 10-14 implanturi individuale cu coroane separate. Protezele fixe susținute de implanturi individuale necesită, în funcție de arcadă, între 5 și 10 implanturi, ceea ce implică atât un volum chirurgical mai mare, cât și un cost substanțial mai ridicat.
Decizia privind numărul de implanturi rămâne, în toate scenariile, rezultatul evaluării imagistice și al planificării chirurgicale individuale. Numărul este o concluzie clinică bazată pe structura osoasă a fiecărui pacient, nu un parametru ajustabil în funcție de preferințe sau buget.
Surse
– PubMed: „All-on-4 and All-on-6 implant-supported fixed prostheses for the edentulous jaw: a systematic review and meta-analysis”, 2025 – https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/42031576/
– Springer / Oral and Maxillofacial Surgery: „Rehabilitation of edentulous jaws using the All-on-Four treatment concept: an overview of systematic reviews”, 2025 – https://link.springer.com/article/10.1007/s10006-025-01492-7
– PubMed / Journal of Prosthetic Dentistry: „Implant survival rate and marginal bone loss with the all-on-4 immediate-loading strategy”, 2023 – https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35168818/