Pentru doi dintre magistrați, discuțiile despre Italia și azil politic, documentele „diplomatice”, echipamentele de bruiaj și presupusa implicare în mecanismul financiar arată un risc actual de fugă. Pentru al treilea judecător, exact aceleași elemente nu sunt suficiente pentru a trimite un om după gratii.
Motivarea definitivă, obținută de MEDIAFAX, arată o ruptură clară în interiorul completului. Judecătorii Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și Dragoș-Valentin Mirea au decis arestarea preventivă, în timp ce judecătoarea Cristina Grecu a formulat opinie separată și a considerat că Georgescu și Ionel Rusen trebuiau să rămână sub control judiciar.
Doi judecători: Nu mai sunt doar indicii. Există probe privind pregătirea plecării
Pentru majoritate, punctul decisiv nu a fost simpla existență a unei case căutate în Italia, ci faptul că aceasta apare într-un tablou mult mai larg.
Judecătorii spun că există „probe, nu doar indicii” că Georgescu și Rusen ar fi făcut pregătiri pentru părăsirea României și sustragerea de la anchetă.
În motivare sunt reproduse discuții în care Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen să găsească în Italia un imobil care să fie „securizat”, să intre „sub incidența legii italiene” și să aibă inclusiv o anexă „pentru servitori”.
Unul dintre pasajele atribuite lui Georgescu este considerat relevant de instanță: „Important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen”.
Majoritatea leagă această discuție de alte conversații, din mai 2025, în care Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen să facă demersuri pentru obținerea azilului politic, atât pentru el, cât și pentru oamenii care îl sprijină.
În același context este menționat un fost procuror din Italia, prezentat drept prieten apropiat, care ar fi putut ajuta cu procedura.
Majoritatea: Riscul de fugă este „actual”
Apărarea a susținut că discuțiile sunt vechi și că simpla intenție de a cumpăra o locuință în Italia nu poate demonstra o tentativă de fugă.
Cei doi judecători nu au acceptat argumentul.
Ei arată că presupusele pregătiri ar fi început în 2025, când ancheta era încă într-o altă etapă, iar punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva lui Georgescu și Rusen s-a produs abia în septembrie 2026.
Din acest motiv, Curtea consideră că riscul a devenit unul actual.
În motivare sunt puse cap la cap discuțiile privind plecarea din țară, căutarea unei țări pentru azil, identificarea unei locuințe în Italia, documentele necesare deplasării și existența unor contacte în străinătate.
Concluzia majorității este categorică: „riscul de sustragere de la urmărirea penală şi de influenţare a bunei desfăşurări a procesului penal are caracter actual”.
Documente „diplomatice” și aparate de bruiaj
În analiza riscului de fugă, majoritatea a inclus și ceea ce anchetatorii au descoperit la perchezițiile din 21 septembrie.
În autoturismul folosit de Georgescu au fost găsite echipamente de bruiaj.
Anchetatorii au ridicat și un document cu mențiunea „Diplomatic Passport – Order of Malta”, emis pe numele lui Călin Georgescu în calitate de „Senator”, precum și un „Diplomatic Id” cu mențiunea „Senator Georgescu Călin/Prior of United States of America”.
Motivarea citează și reacția atribuită Ambasadei Ordinului Suveran Militar de Malta în România, potrivit căreia Georgescu nu este membru al ordinului și instituția nu a emis documentul respectiv.
Apărarea a susținut că documentul fusese primit de Georgescu de la o cunoștință din Italia, ca semn de apreciere.
Majoritatea a considerat explicația o încercare de minimalizare a importanței probelor găsite la percheziții.
Alt argument al celor doi judecători: Georgescu ar fi fost implicat activ în mecanism
Motivarea nu se oprește însă la riscul de fugă.
Majoritatea analizează și rolul atribuit lui Călin Georgescu în presupusa schemă financiară în care o societate ar fi transferat în total 1,1 milioane de euro drept garanție pentru obținerea unei finanțări de șase milioane de euro.
Unul dintre cele mai puternice pasaje îl privește pe Massimiliano Arena.
În fața Curții, Georgescu a susținut, potrivit motivării, că nu îl cunoaște pe Arena.
Judecătorii arată însă că în dosar există un e-mail din martie 2022 adresat inclusiv lui Georgescu, precum și elemente privind participarea sa la apeluri în conferință cu Arena și persoana vătămată.
Concluzia majorității este că, „contrar susținerilor sale”, Georgescu era „implicat activ în pretinsul mecanism infracțional”.
Instanța mai spune că există suficiente elemente pentru suspiciunea că Georgescu ar fi inițiat și facilitat relația dintre persoana vătămată și Ionel Rusen, prezentat drept omul care putea obține finanțarea.
Judecătoarea care s-a opus: Casa din Italia nu înseamnă că voia să fugă
Cristina Grecu a ajuns însă la concluzia exact opusă.
În opinia separată, magistratul spune că nu sunt întrunite condițiile pentru arestarea preventivă și că probele justifică cel mult controlul judiciar.
Judecătoarea spune că intenția atribuită lui Georgescu de a cumpăra o locuință în Italia și descoperirea echipamentelor de bruiaj nu demonstrează, prin ele însele, un risc concret de fugă.
Mai mult, ea ridică o întrebare esențială: dacă anchetatorii știau încă din mai 2025 despre discuțiile privind o locuință în Italia și le considerau dovada unei pregătiri pentru fugă, de ce nu au intervenit atunci?
Între momentul în care procurorii au aflat despre discuție și cererea de arestare au trecut aproximativ un an și patru luni.
Opinia separată amintește și argumentul apărării potrivit căruia Georgescu a părăsit România de două ori după încetarea controlului judiciar într-un alt dosar și s-a întors de fiecare dată.
Judecătoarea notează că procurorul nu a combătut această afirmație.
A doua problemă: Victima nu l-a acuzat inițial pe Georgescu
Cristina Grecu vede probleme și în probele privind presupusa înșelăciune.
În prima plângere penală din 2022, persoana vătămată i-a indicat drept responsabili pe Ionel Rusen, Massimiliano Arena și funcționari ai Băncii Transilvania.
Implicarea lui Călin Georgescu în activitatea de inducere în eroare apare explicit abia în plângerea formulată în 2024.
Judecătoarea constată „neconcordanțe” între declarațiile succesive ale persoanei vătămate privind locul întâlnirilor, participanții, rolurile acestora, destinația banilor și explicațiile privind transferurile.
Arena chiar avea o funcție la Wealth Bank
Opinia separată identifică și o altă problemă.
Un martor audiat în Elveția, fost director general al Migom Bank, a declarat că Massimiliano Arena a deținut sau deține funcția de director general al Wealth Bank.
Judecătoarea observă că acest element contrazice cel puțin parțial ideea că persoana vătămată ar fi fost indusă în eroare prin prezentarea unei calități false a lui Arena.
Ea subliniază totodată că unele comisii rogatorii internaționale nu fuseseră încă executate.
În plus, pentru o parte dintre conversațiile WhatsApp depuse la dosar nu rezultă data, numerele de telefon sau identitatea participanților, împrejurări despre care opinia separată spune că afectează posibilitatea verificării autenticității și relevanței lor.
2 la 1: aceeași probă, două interpretări
Ruptura dintre cei trei judecători este evidentă.
Pentru majoritate, discuțiile despre Italia, azilul politic, documentele descoperite, contactele externe și natura acuzațiilor formează împreună imaginea unui risc real și actual. Controlul judiciar nu mai era suficient.
Pentru Cristina Grecu, aceste elemente nu demonstrează că Georgescu intenționa concret să fugă, iar dosarul conține încă neclarități și contradicții importante.
Judecătoarea mai arată că presupusele fapte patrimoniale datează din 2021-2022 și că trecuseră aproximativ patru ani și jumătate, astfel încât nu poate fi identificat un pericol actual pentru ordinea publică suficient pentru a justifica arestarea.
Astfel, Călin Georgescu a ajuns în arest nu pentru că întregul complet a văzut probele în același fel, ci pentru că doi dintre cei trei judecători au considerat că ele arată un risc actual suficient de mare pentru cea mai severă măsură preventivă.
Al treilea judecător a citit același dosar și a concluzionat că acel prag nu a fost atins.
Curtea de Apel București a decis, pe 29 septembrie, arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen. Dosarul privește acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, într-un dosar cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro. Cei doi beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.