Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă cu jurnaliștii români, organizată cu ocazia publicării raportului anual privind finanțele UE.
„Curtea de Conturi Europeană este un generator de încredere. Găsim erori, le transmitem, încercăm să îmbunătățim modul în care lucrurile se întâmplă din punct de vedere financiar”, a declarat Romașcanu.
Acesta a subliniat că Uniunea Europeană a adus beneficii importante României, inclusiv prin fondurile europene primite.
„Dacă stăm să ne gândim la banii atrași față de banii pe care a trebuit să-i dăm, probabil că suntem la 100-110 miliarde atrași în România, față de până în 40 de miliarde pe care i-am plătit”, a afirmat el.
Romașcanu a adăugat că mesajul transmis cetățenilor trebuie să fie unul de încredere în instituțiile europene.
Rata de eroare a cheltuielilor UE a ajuns la 3,8%
Potrivit raportului prezentat de Romașcanu, Uniunea Europeană a efectuat în 2025 plăți totale de 216,4 miliarde de euro. Din această sumă, 176,3 miliarde de euro au provenit din bugetul UE, iar 40,1 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență (MRR).
Rata de eroare estimată pentru cheltuielile din bugetul UE a crescut la 3,8% în 2025, față de 3,6% în anul precedent.
Cele mai mari probleme au fost identificate în domeniul coeziunii, rezilienței și valorilor, unde rata de eroare a ajuns la 6,6%, față de 5,7% în 2024. În domeniul resurselor naturale și mediului, rata de eroare a fost de 3,9%.
În cazul Mecanismului de redresare și reziliență, auditorii au identificat probleme legate de îndeplinirea obiectivelor asumate, riscuri de dublă finanțare și deficiențe în verificările efectuate.
„Am identificat jaloane și ținte neîndeplinite în mod satisfăcător, riscuri de dublă finanțare”, a declarat Romașcanu.
Romașcanu avertizează că sistemele de control nu sunt suficient de eficiente
Membrul Curții de Conturi Europene a atras atenția și asupra deficiențelor din sistemele de verificare a cheltuirii fondurilor europene.
„Mesajul este clar, ratele de eroare rămân peste pragul de materialitate, sistemele de control existente nu sunt suficient de eficace. În aceste condiții, nu ne putem baza pe deplin pe activitățile de control și verificările desfășurate de autoritățile din statele membre, în contextul gestiunii partajate”, a declarat Romașcanu.
El a avertizat că propunerile pentru viitorul buget multianual al UE ar putea acorda o responsabilitate mai mare autorităților naționale de control.
„Propunerea privind noul cadru financiar multianual ar conferi organismelor de asigurare din statele membre și sistemelor naționale de control responsabilitate mai mare, ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare”, a afirmat acesta.
„Dacă Uniunea Europeană se îndreaptă către o finanțare bazată pe jaloane și ținte care nu sunt legate de costuri, aceste jaloane și ținte trebuie să fie credibile, clar definite, măsurabile în mod obiectiv și direct legate de rezultatele care trebuie obținute”, a explicat el.
Potrivit concluziilor auditorilor, remedierea problemelor identificate este esențială pentru o mai bună gestionare a banilor europeni.