MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.
În anul 2007, România și-a îndeplinit visul pentru care au fost depuse eforturi ani de zile: a devenit membră a Uniunii Europene. Câteva luni mai târziu, scena politică internă a fost dominată de conflictul dintre Traian Băsescu și Parlament, care a dus la suspendarea șefului statului și la referendumul pentru demiterea sa.
1 ianuarie 2007: România intră în Uniunea Europeană
După mai bine de un deceniu de reforme, demersuri și negocieri, România a devenit, de la 1 ianuarie 2007, membră a Uniunii Europene, alături de Bulgaria. Aderarea era rezultatul unui proces început cu ani înainte. România depusese cererea de aderare în 1995, iar negocierile propriu-zise cu UE au fost deschise în 2000. În decembrie 2004, Consiliul European a confirmat încheierea negocierilor, iar pe 25 aprilie 2005, România a semnat la Luxemburg Tratatul de Aderare la UE.
Intrarea în Uniunea Europeană a fost un moment cu puternică încărcătură simbolică pentru România și a fost marcată prin ceremonii și discursuri oficiale. Președintele de atunci, Traian Băsescu, a calificat aderarea drept o „victorie”.
Bucurestenii urmaresc focul de artificii oferit de autoritati, dupa arborarea drapelului Uniunii Europene in fata sediului Guvernului, in Bucuresti, duminica, 31 decembrie 2006. O data cu trecerea in 2007, Romania va adera la Uniunea Europeana. SILVIU MATEI / MEDIAFAX FOTO
MEDIAFAX a realizat materiale de sinteză despre momentul aderării, iar informațiile transmise de agenție au fost preluate de presa românească.
„≪Ne-a fost greu, dar am ajuns la un capăt de drum și începem un alt drum, drumul victoriei noastre, drumul bucuriei noastre. Zilele acestea foarte mulți își pun întrebarea cine a dus România în Uniunea Europeană? Românii au dus România în Uniunea Europeană și astăzi suntem gata să fim membri ai Uniunii Europene pentru că ați vrut voi. (…) Voi toți, românii, mi-ați dat uriașa șansă să fiu președintele României atunci când intrăm în Uniunea Europeană și pentru asta vă mulțumesc!≫, a declarat Băsescu, vestind mulțimii ≪anul demnității noastre≫, 2007”, a scris ziarul Ziua în ediția din 3 ianuarie 2007, citând informațiile MEDIAFAX.
Un alt discurs al lui Băsescu, ținut în Sibiu și relatat de MEDIAFAX, a fost preluat de ziarul Gândul în numărul din 3 ianuarie 2007.
„Președintele Traian Băsescu a declarat, luni seara, la Sibiu, că după aderarea la Uniunea Europeană ≪drumul dezvoltării≫ României va dura 15-20 de ani. ≪Este adevărat, mai avem un drum lung, care înseamnă dezvoltarea noastră de acum înainte, un drum care va dura 15-20 de ani. Dar până vom ajunge acolo unde trebuie să ajungă România peste 15-20 de ani, un lucru este sigur: că începând de azi, nouă tuturor ne este garantat mai binele≫, a spus Băsescu”, a scris ziarul Gândul pe 3 ianuarie 2007, citând MEDIAFAX.
Premierul Calin Popescu Tariceanu (S) si presedintele Romaniei, Traian Basescu (D), participa la festivitatea de arborare a drapelului Uniunii Europene, in fata sediului Guvernului, in Bucuresti, duminica, 31 decembrie 2006. O data cu trecerea in 2007, Romania va adera la Uniunea Europeana. LASZLO MIHALY / MEDIAFAX FOTO
Data de 1 ianuarie 2007 a reprezentat, astfel, finalul simbolic al unui lung proces început după Revoluția din 1989 și integrarea oficială a României într-un proiect european din care făceau deja parte majoritatea statelor occidentale și central-europene.
Conflictul dintre Traian Băsescu și Parlament
Dacă începutul anului a fost dominat de aderarea la Uniunea Europeană, în primăvară atenția opiniei publice s-a mutat asupra unei crize politice interne majore.
Relația dintre președintele Traian Băsescu și Parlament devenise extrem de tensionată, iar partidele parlamentare au inițiat procedura de suspendare a șefului statului.
Parlamentul a votat suspendarea lui Băsescu în ședința comună din 19 aprilie 2007. Potrivit rezultatului oficial, din cele 430 de voturi valabil exprimate, 322 au fost pentru suspendare și 108 împotrivă. Era nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru adoptarea hotărârii.
Procedura se baza pe articolul 95 din Constituție, care prevede posibilitatea suspendării președintelui în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care acesta încalcă prevederile Constituției. Curtea Constituțională emisese anterior un aviz consultativ, dar Parlamentul a decis să continue procedura și să voteze suspendarea.
Așadar, pe 20 aprilie 2007, atribuțiile prezidențiale au fost preluate, interimar, de către președintele Senatului la acea vreme, Nicolae Văcăroiu.
O femeie, care sta pe o banca, priveste afisul electoral al presedintelui suspendat Traian Basescu, in Craiova, sambata, 19 mai 2007. DARIUS MITRACHE / MEDIAFAX FOTO
Referendumul pentru demiterea lui Băsescu
Suspendarea lui Traian Băsescu nu însemna automat și pierderea funcției de președinte al țării. Conform procedurii constituționale, decizia finală urma să aparțină alegătorilor prin referendum. În acest sens, referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu a avut loc la o lună după votul Parlamentului, respectiv pe 19 mai 2007. Întrebarea adresată alegătorilor a fost dacă sunt de acord cu demiterea președintelui României.
Campania pentru referendum a generat manifestații atât în sprijinul lui Traian Băsescu, cât și împotriva acestuia. MEDIAFAX a relatat despre acțiunile organizate în mai multe orașe din țară și din străinătate, folosind atât comunicate transmise de autorități și organizatori, cât și informații primite de la corespondenții agenției din teritoriu.
„Peste 700 de persoane s-au adunat, duminică, la Târgoviște, la un miting de susținere a președintelui suspendat Traian Băsescu, la manifestare fiind prezent și președintele PLD, Theodor Stolojan, transmite corespondentul Mediafax”, a scris ziarul Gândul în ediția din 30 aprilie 2007.
La începutul lunii mai 2007, manifestații pro-Băsescu urmau să aibă loc și în Spania, potrivit informațiilor primite de MEDIAFAX din partea unor asociații ale românilor de acolo și citate de Gândul.
„Mai multe asociații ale românilor din Spania vor organiza săptămâna viitoare, sâmbătă, mitinguri de susținere a președintelui suspendat Traian Băsescu, la Madrid și Castellon, conform unui comunicat al organizatorilor, remis agenției MEDIAFAX”, a scris Gândul pe 30 aprilie 2007.
Sustinatori ai presedintelui Traian Basescu arata pancarte cu numele acestuia, in timpul mitingului de protest fata de suspendarea presedintelui Romaniei, organizat in Piata Universitatii din Bucuresti, joi, 19 aprilie 2007. Numarul sustinatorilor presedintelui Basescu aflati in Piata Universitatii a depasit 500, in acelasi timp insa aparand si cateva incidente, atat intre sustinatori si trecatori cu idei diferite, cat si intre simpatizantii presedintelui si jurnalisti. BOGDAN BARAGHIN / MEDIAFA FOTO
În campania pentru referendum au existat și critici dure la adresa președintelui suspendat. Ludovic Orban, vicepreședinte al PNL la acea vreme, a afirmat că Băsescu „este obsedat de putere”, declarație relatată de MEDIAFAX și preluată ulterior de presa locală.
„Vicepreședintele PNL Ludovic Orban a prezentat, ieri, într-o conferință de presă, conceptul liberal de campanie pentru referendumul din 19 mai, sloganul fiind ≪Băsescu s-a schimbat. E obsedat de putere. România merită mai mult. Votați DA!≫”, a scris Renașterea Bănățeană pe 4 mai 2007, citând MEDIAFAX.
În săptămâna referendumului, Traian Băsescu a lansat, la rândul său, critici la adresa parlamentarilor care votaseră suspendarea sa. Într-un interviu acordat Euronews, el a spus că aceștia au dat „o lovitură democrației”, după cum a relatat MEDIAFAX.
„Într-un interviu acordat Euronews, Traian Băsescu a apreciat că cei 322 de parlamentari care s-au exprimat în favoarea suspendării au dat o ≪lovitură democrației≫, fiind uniți doar de ≪teama de justiție≫, relatează Mediafax”, a scris Gândul la acel moment.
La referendum s-au prezentat aproximativ 8,1 milioane de alegători. Dintre voturile valabil exprimate, aproximativ trei sferturi au fost împotriva demiterii lui Traian Băsescu, în timp ce aproximativ un sfert au fost pentru demiterea acestuia.
Cum demiterea trebuia aprobată prin majoritatea voturilor valabil exprimate de participanții la referendum, rezultatul a însemnat că Traian Băsescu nu a fost demis. Curtea Constituțională a confirmat oficial rezultatul și a stabilit încetarea interimatului lui Nicolae Văcăroiu și revenirea lui Băsescu în exercitarea atribuțiilor prezidențiale.
Presedintele Traian Basescu face o declaratie de presa, dupa aflarea rezultatelor partiale, la sediul Partidului Democrat, in Bucuresti, sambata, 19 mai 2007. Presedintele suspendat Traian Basescu ramane in functie, dupa ce 75 % dintre cetatenii prezenti la urne au votat impotriva demiterii sale, releva rezultatele exit-poll-ului realizat de INSOMAR si Metro Media Transilvania. ANDREEA BALAUREA / MEDIAFAX FOTO
Mediafax.ro, mai aproape de publicul larg
2007 a însemnat pentru MEDIAFAX nu doar un an în care agenția a relatat două dintre cele mai importante momente ale României postdecembriste, ci și o etapă importantă în dezvoltarea sa în mediul online.
În acel an, site-ul mediafax.ro a fost transformat într-o publicație online adresată direct consumatorilor finali, nu doar clienților agenției. Schimbarea a permis ca informația transmisă de MEDIAFAX să ajungă mai rapid la public, fără să mai fie neapărat mijlocită de ziarele, televiziunile sau celelalte publicații care preluau știrile agenției.
Aderarea României la UE, suspendarea lui Traian Băsescu, campania pentru referendum și votul din 19 mai au fost, în același timp, exemple ale modului în care informația MEDIAFAX circula rapid în presa românească. Știrile agenției erau preluate de publicații naționale și locale, iar menționarea explicită a sursei MEDIAFAX arată cum încă reprezenta un vector de transmitere a informației către presa românească.
MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.
35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.
Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.
În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.