MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.
Pentru MEDIAFAX, 2009 a fost anul în care agenția a început să se adreseze tot mai direct publicului larg, prin mediul online, într-o perioadă în care informația circula tot mai rapid, iar site-ul MEDIAFAX devenea un punct de acces direct la știrile zilei. În anul 2009, jurnaliștii agenției au relatat despre principalele evenimente politice din România, printre care vizita vicepreședintelui american de la acel moment, Joe Biden, dar și confruntarea dintre Traian Băsescu și Mircea Geoană în finala prezidențială.
Vizita lui Joe Biden la București
Joe Biden, pe atunci vicepreședinte al Statelor Unite în administrația Barack Obama, a venit în România în octombrie 2009, în cadrul unui turneu în Europa Centrală care a mai inclus Polonia și Cehia, la scurt timp după decizia administrației Obama de a modifica planurile americane privind sistemul de apărare antirachetă din Europa Centrală.
La București, Biden s-a întâlnit cu Traian Băsescu, Emil Boc, Mircea Geoană și Crin Antonescu. Discuțiile au vizat relația strategică româno-americană, NATO, securitatea energetică, situația din regiune și cooperarea militară.
Vizita a avut loc chiar în perioada campaniei pentru alegerile prezidențiale din România. Biden a remarcat că România se afla în plină campanie electorală și a transmis că, indiferent de rezultatul alegerilor, relația dintre cele două țări urma să rămână una solidă.
MEDIAFAX a relatat pe larg vizita vicepreședintelui american, iar informațiile au ajuns direct la public prin site-ul agenției. În zilele premergătoare sosirii lui Biden, măsurile de securitate au fost intensificate în Capitală. Surse guvernamentale declarau atunci pentru MEDIAFAX că printre măsurile adoptate se numărau interzicerea parcării autovehiculelor, amplasarea lunetiștilor pe clădirile din jur și chiar plantarea unor arbuști la intrare, astfel încât locul în care Biden urma să coboare din mașină să nu fie vizibil de la distanță.
Presedintele Traian Basescu il primeste pe vicepresedintele SUA, Joe Biden, aflat in vizita oficiala in Romania, la Palatul Cotroceni din Bucuresti, joi, 22 octombrie 2009. ADRIANA NEAGOE / MEDIAFAX FOTO
După întrevederea dintre cei doi la Cotroceni, MEDIAFAX relata că Traian Băsescu a spus că în cadrul discuțiilor „s-a reafirmat că securitatea în NATO este indivizibilă, oficialul american mulţumind, la rândul său, pentru faptul că România susţine nou plan privind scutul antirachetă”.
Cu ocazia vizitei sale la București, Joe Biden i-a lăudat și pe militarii români din teatrele de operațiuni.
„Militarii noştri servesc împreună în Afganistan, în Irak, în zona Balcanică de vest. Eu vreau să spun poporului român cât de recunoscători suntem noi, poporul american, preşedintele Obama şi cu mine, pentru efortul depus de militarii români. Militarii dumneavoastră sunt extraordinari, luptă necondiţionat”, a declarat Joe Biden, după cum a relatat MEDIAFAX atunci.
MEDIAFAX continua să fie menționat, în paralel, și în articolele din ziare. După vizita lui Joe Biden în România, autoritățile române și cele americane au convenit să lanseze o campanie de informare privind vizele de intrare în SUA, potrivit informațiilor obținute de MEDIAFAX la momentul respectiv.
„Autoritățile române și cele americane au convenit, joi, cu prilejul vizitei vicepreședintelui Joe Biden, să lanseze o campanie de informare privind vizele pentru SUA, în scopul reducerii ratei de refuz la cererile de viză depuse de către cetățenii români, au declarat agenției MEDIAFAX surse oficiale”, a scris Gazeta de Nord-Vest în numărul din 24 octombrie 2009.
Vizita lui Joe Biden la București a fost urmărită și de presa internațională. MEDIAFAX a reunit reacțiile externe într-un material publicat la 22 octombrie 2009.
„Vizita de o zi în Bucureşti a vicepreşedintelui american, ca parte a unui turneu în Europa de Est, a fost menită să arate că angajamentul Statelor Unite în regiune rămâne puternic, notează Associated Press”, a scris MEDIAFAX la acel moment.
Băsescu vs Geoană – confruntarea care a dominat finalul anului
În plan intern, alegerile prezidențiale au fost evenimentul politic central al anului. Primul tur al alegerilor a avut loc la 22 noiembrie 2009. Traian Băsescu, candidatul PDL, a intrat în turul al doilea, alături de candidatul din partea PSD, Mircea Geoană. Miza lui Băsescu era aceea de a obține un al doilea mandat la Cotroceni, după primul mandat început în 2004.
Traian Basescu tine un discurs dupa aflarea exit-poll-ului, in Bucuresti, duminica, 22 noiembrie 2009. Traian Basescu si Mircea Geoana se vor confrunta in turul al doilea al alegerilor prezidentiale, ei obtinand la votul de duminica 32,8 la suta si, respectiv 31,7 la suta, potrivit exit-poll-ului INSOMAR. ANDREI PUNGOVSCHI / MEDIAFAX FOTO
Campania pentru turul al doilea a devenit extrem de tensionată. Băsescu și Geoană s-au confruntat direct în ultima dezbatere televizată, din 3 decembrie 2009, cu atacuri reciproce și dispute privind economia, politica externă, educația și reforma statului.
Unul dintre cele mai discutate momente ale campaniei a fost însă legat de Sorin Ovidiu Vântu. În dezbaterea finală, Băsescu l-a acuzat pe Geoană că are legături cu omul de afaceri și că s-a întâlnit cu acesta după arestarea lui Nicolae Popa, fost director al Gelsor. În cele din urmă, Geoană a recunoscut că avusese o întâlnire cu Vântu.
Episodul a devenit una dintre imaginile definitorii ale campaniei din 2009. În relatarea ulterioară a campaniei, vizita lui Geoană la Vântu a ajuns să fie asociată cu una dintre cele mai controversate și intens mediatizate seri ale alegerilor.
Băsescu câștigă al doilea mandat prezidențial la limită
Turul al doilea s-a desfășurat pe 6 decembrie 2009, iar rezultatul a fost extrem de strâns.
Potrivit rezultatului oficial stabilit de Curtea Constituțională, au fost exprimate 10,48 milioane de voturi valabile. Diferența dintre cei doi a fost de aproximativ 70.000 de voturi în favoarea lui Băsescu. Curtea Constituțională a validat ulterior alegerea lui Băsescu pentru un al doilea mandat.
Rezultatul a fost contestat de PSD, care a reclamat existența unor fraude electorale. În acele zile, surse social-democrate declarau pentru MEDIAFAX că „liderii PSD au decis să continue contestarea alegerilor în toate modurile posibile, inclusiv la BEC şi CC (Curtea Constituțională – n.r.), urmând să fie adunate probele necesare pentru demonstrarea fraudelor”.
După anunțarea rezultatelor, care îl dădeau câștigător în cele din urmă pe Traian Băsescu, Mircea Geoană susținea că alegerile au fost fraudate şi că adevăratul câştigător este el.
„Mulţi români erau fericiţi în urmă cu două zile pentru că pentru prima dată în ultimii douăzeci de ani stânga şi dreapta românească găsiseră un acord de colaborare, aveam o majoritate clară, un prim-ministru desemnat şi un program de guvernare pentru a scoate ţara din criză şi în numai câteva ore o maşină infernală de cumpărare şi de fraudare a votului a schimbat voinţa suverană a poporului român. (…) Alegerile acestea au fost câştigate de mine şi de cei care au crezut şi cred în mine”, a spus Geoană la acel moment.
Candidatul Aliantei Politice PSD+PC la Presedintie, Mircea Geoana, face o declaratie de presa, dupa anuntarea rezultatelor exit-poll-urilor, la sediul de campanie al PSD, in primul tur al alegerilor prezidentiale si la referendumul privind reducerea numarului de parlamentari si schimbarea structurii bicamerale a legislativului, in Bucuresti, duminica, 22 noiembrie 2009. BOGDAN STAMATIN / MEDIAFAX FOTO
Curtea Constituțională a analizat cererile de anulare a alegerilor, însă acestea au fost respinse. După reexaminarea și renumărarea buletinelor de vot nule, Curtea a menținut rezultatul și a constatat alegerea lui Traian Băsescu.
În acest sens, anul 2009 s-a încheiat cu Traian Băsescu reales pentru un al doilea mandat, după una dintre cele mai strânse confruntări prezidențiale din istoria electorală a României.
Criza economică se adâncește
În paralel cu lupta politică, România resimțea puternic efectele crizei financiare mondiale izbucnite în 2008.
Dacă în anii anteriori economia crescuse rapid, în 2009 contracția economică a devenit severă. Potrivit evaluării FMI din vara lui 2009, PIB-ul real al României scăzuse cu 7,6% în prima jumătate a acelui an, mult peste contracția anticipată inițial. Consumul intern s-a redus puternic, creditarea bancară s-a contractat, iar încrederea în economie a scăzut.
La acel moment, criza a afectat și finanțele publice. Scăderea activității economice a dus la încasări bugetare mai mici, determinând autoritățile să reducă temporar cheltuielile pentru a ține sub control deficitul.
Pentru România, 2009 a fost un an în care criza economică, măsurile de austeritate și instabilitatea politică s-au suprapus. Guvernul Emil Boc, care fusese instalat la sfârșitul lui 2008, a trebuit să gestioneze efectele recesiunii și acordul internațional de finanțare încheiat de România cu FMI și instituțiile europene.
Pentru MEDIAFAX, 2009 a însemnat relatarea uneia dintre cele mai dense perioade din istoria recentă a României: de la vizita vicepreședintelui american Joe Biden și evoluțiile de securitate din regiune până la campania prezidențială, controversata confruntare Băsescu-Geoană, rezultatul strâns al alegerilor și efectele recesiunii asupra economiei românești.
Totodată, informația transmisă de agenție ajungea tot mai direct la publicul larg prin mediul online, consolidând rolul MEDIAFAX nu doar ca furnizor de știri pentru presa română, ci și ca sursă accesibilă cititorului.
MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.
35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.
Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.
În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.