Uniunea Europeană și-a exprimat regretul profund față de decizia Statelor Unite de a impune sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI) și a solicitat Washingtonului să retragă aceste măsuri. Poziția a fost prezentată sâmbătă, 10 octombrie 2026, într-o declarație a Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, în numele Uniunii Europene.
UE și-a reafirmat angajamentul față de ordinea internațională bazată pe reguli și respectarea dreptului internațional, subliniind că CPI reprezintă o componentă fundamentală a acestui sistem.
Potrivit declarației, justiția penală internațională are un rol esențial în tragerea la răspundere a persoanelor responsabile de cele mai grave infracțiuni de interes internațional.
UE a precizat că CPI nu vizează statele suverane, ci intervine numai atunci când un stat nu dorește sau nu este capabil să investigheze ori să urmărească penal în mod real persoanele responsabile de genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crima de agresiune.
În declarație este recunoscută tradiția Statelor Unite în promovarea justiției și responsabilității, fiind subliniat faptul că principiul complementarității, pe care se bazează activitatea CPI, acordă prioritate sistemelor judiciare naționale competente, inclusiv celui american.
Totodată, UE a calificat drept inacceptabile atacurile sau amenințările împotriva Curții, a oficialilor aleși, a personalului și a persoanelor care cooperează cu instituția, inclusiv reprezentanții societății civile și prestatorii de servicii.
Uniunea Europeană a solicitat Statelor Unite să revină asupra ultimelor sancțiuni anunțate. În același timp, a salutat disponibilitatea Washingtonului de a discuta preocupările sale cu statele părți la Statutul de la Roma și a luat act de decizia americană de a amâna intrarea în vigoare a noilor măsuri.
Potrivit UE, această amânare oferă posibilitatea continuării dialogului diplomatic pentru retragerea rapidă a sancțiunilor și prevenirea altor măsuri care ar putea afecta independența și integritatea Curții Penale Internaționale.
UE a subliniat că CPI trebuie să își desfășoare activitatea independent, fără presiuni sau ingerințe externe, și a anunțat că va continua să sprijine instituția, personalul acesteia și persoanele care cooperează cu ea.
De asemenea, Uniunea Europeană și-a exprimat disponibilitatea de a adopta toate măsurile necesare pentru a asigura funcționarea eficientă a Curții și îndeplinirea mandatului acesteia.
Noile sancțiuni au fost anunțate vineri, 9 octombrie 2026, de secretarul de stat american Marco Rubio, în cadrul măsurilor adoptate de administrația președintelui Donald Trump împotriva Curții Penale Internaționale. Spre deosebire de sancțiunile anterioare, care vizau judecători și procurori ai CPI, noile restricții se aplică instituției în ansamblu.
Măsurile prevăd blocarea bunurilor și intereselor patrimoniale ale Curții aflate sub jurisdicția americană și interzicerea tranzacțiilor cu instituția, inclusiv furnizarea de fonduri, bunuri și servicii. Autoritățile americane au prevăzut derogări temporare, inclusiv o perioadă de 180 de zile pentru anumite activități necesare funcționării Curții.
Washingtonul justifică sancțiunile prin investigațiile CPI care ar putea viza personal american și prin mandatele de arestare emise împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu și fostului ministru al Apărării Yoav Gallant.
Anterior, la 6 februarie 2025, Donald Trump a semnat un ordin executiv care a instituit cadrul pentru sancționarea persoanelor implicate în activitatea Curții.