Concluzia Comisiei CDL-AD(2026)032 a fost adoptată în cadrul sesiunii plenare a comisiei din 9–10 octombrie și publicată la 13 octombrie 2026. Documentul a fost elaborat la solicitarea președintelui Parlamentului, Igor Grosu, și acoperă prevederile-cheie ale proiectului de lege nr. 448 din 6 decembrie 2023, care urmează să înlocuiască actuala lege privind statutul deputaților din 1994.
Mandatul deputatului: nu doar motive de încetare
Comisia de la Veneția a susținut principiul mandatului liber și independent al deputatului, consacrat în proiect. Conform acestui principiu, deputatul reprezintă poporul în ansamblu, și nu doar partidul pe lista căruia a fost ales. Partidul politic nu ar trebui să aibă posibilitatea de a-i retrage mandatul după alegere.
În același timp, experții au indicat câteva prevederi care necesită revizuire.
În special, proiectul prevede încetarea mandatului în cazul refuzului deputatului de a depune jurământul. Comisia consideră necesar să se ia în considerare măsuri mai puțin severe, de exemplu suspendarea temporară a anumitor privilegii legate de mandat, până la depunerea jurământului. În orice caz, procedura trebuie să fie clar definită, iar decizia trebuie să fie însoțită de garanții procedurale.
În plus, Comisia subliniază: „Jurământul deputaților are o semnificație simbolică, fiind un semn vizibil al loialității față de Constituție și de principiile constituționale ale democrației. Cu toate acestea, distincția dintre actul constituțional al alegerilor și cerința ulterioară de a depune jurământul este importantă pentru a determina natura jurământului și consecințele refuzului de a-l depune. Deși Curtea Constituțională a Moldovei este cea care trebuie să examineze conformitatea acestei dispoziții cu Constituția, Comisia de la Veneția nu poate ignora faptul că Constituția nu prevede o astfel de condiție pentru exercitarea mandatului de deputat după confirmarea acestuia, cu atât mai puțin anularea automată a mandatului de deputat obținut în urma alegerilor, în cazul refuzului de a depune jurământul”.
Unele observații se referă la posibilitatea decăderii din mandat după intrarea în vigoare a unei hotărâri de condamnare pentru infracțiuni intenționate sau a unei pedepse privative de libertate, indiferent dacă infracțiunea a fost săvârșită înainte sau după obținerea mandatului. Comisia recomandă limitarea acestui temei la anumite categorii de infracțiuni grave sau la cazurile în care se aplică pedepse privative de libertate de durată deosebit de lungă.
O altă chestiune controversată este încetarea mandatului în cazul absenței fără motive întemeiate pe o perioadă mai mare de patru luni. Comisia de la Veneția propune să se ia în considerare posibilitatea aplicării unei sancțiuni disciplinare în locul pierderii automate a mandatului. Legea ar trebui, de asemenea, să definească mai precis ce se consideră activitate parlamentară și cum să se țină seama de absența unui deputat ca semn de protest.
Experții subliniază în mod separat necesitatea stabilirii unor proceduri transparente de luare a deciziilor privind încetarea mandatului, inclusiv regulile de vot și componența comisiilor parlamentare de specialitate.
Imunitatea parlamentară și libertatea de exprimare
Comisia de la Veneția consideră necesar să se definească mai precis limitele răspunderii deputaților pentru declarațiile făcute în exercitarea atribuțiilor parlamentare.
Proiectul trebuie să prevadă în mod explicit că imunitatea parlamentară se extinde și asupra opiniilor exprimate în afara parlamentului în cadrul exercitării mandatului. Această protecție trebuie să se mențină și după încetarea mandatului parlamentar, astfel încât foștii parlamentari să nu se teamă de urmărirea penală ulterioară pentru declarațiile și voturile legate de activitatea lor.
O atenție deosebită este acordată prevederii proiectului care permite excluderea din sfera protecției a declarațiilor legate de separatism. Comisia recomandă eliminarea acestei mențiuni, întrucât dezbaterea pașnică a modelelor politice și a modificărilor structurii statului nu ar trebui, în sine, să constituie un temei pentru urmărirea penală. Restricțiile privind libertatea de exprimare trebuie interpretate în sens restrâns, ținând seama de standardele Curții Europene a Drepturilor Omului.
În ceea ce privește ridicarea imunității parlamentare, comisia propune consolidarea garanțiilor procesuale. În special, ar trebui luată în considerare o componență mai pluralistă a comisiei parlamentare de specialitate și adoptarea deciziilor cu majoritate calificată. Acordul parlamentului privind ridicarea imunității nu ar trebui să-l scutească de obligația de a-și motiva decizia.
Sancțiuni disciplinare: riscul unei interpretări excesiv de largi
Una dintre cele mai importante critici se referă la motivele care stau la baza răspunderii disciplinare a deputaților.
Proiectul prevede o listă extinsă de cerințe privind comportamentul parlamentarilor. În același timp, unele formulări – de exemplu, obligația de a nu aduce prejudicii imaginii țării, de a respecta normele morale sau de a spori reputația parlamentului – permit o interpretare subiectivă.
Comisia se teme că, în cazul unei aplicări la scară largă, astfel de norme pot fi folosite împotriva deputaților, în special a reprezentanților opoziției. Prin urmare, experții recomandă stabilirea unei liste exhaustive de încălcări disciplinare, separând orientările etice generale de regulile concrete obligatorii, a căror încălcare atrage după sine sancțiuni.
Motivele pentru sancțiuni trebuie formulate în mod clar, precis și previzibil, respectând standardele internaționale privind libertatea de exprimare.
Setul de sancțiuni prevăzut în proiect include avertismente, privarea de dreptul de a lua cuvântul, suspendarea participării la ședințele plenare, sancțiuni financiare și restricționarea accesului la informații confidențiale. În ansamblu, o astfel de listă, potrivit evaluării comisiei, corespunde practicii din mai multe state europene. Cu toate acestea, anumite măsuri necesită garanții suplimentare.
În special, sancțiunile financiare se pot acumula în așa fel încât un deputat să rămână, pentru o perioadă semnificativă, fără întreaga sumă a remunerației și a plăților conexe. Comisia recomandă stabilirea unui plafon legal pentru sancțiunile cumulate, definirea unei proporții admisibile din remunerația lunară care poate fi reținută și precizarea mai clară a criteriilor de aplicare a sancțiunilor.
Cele mai severe sancțiuni financiare și restricțiile privind accesul la informații confidențiale, în opinia experților, ar trebui aprobate de parlament, și nu de către președintele organului legislativ în mod individual.
Opoziția trebuie să participe la luarea deciziilor
O secțiune separată a concluziilor este dedicată structurii Comisiei pentru etică și conduită parlamentară – organismul căruia i se va încredința examinarea încălcărilor normelor relevante de către deputați.
Conform proiectului, comisia ar trebui să fie alcătuită din 11 membri: patru reprezentanți ai majorității parlamentare, patru reprezentanți ai opoziției și trei candidați din partea organizațiilor societății civile, cu drept de vot consultativ.
Comisia de la Veneția consideră că modelul actual de numire a membrilor ar putea permite majorității să controleze, de fapt, organul disciplinar. Prin urmare, experții recomandă ca fracțiunile parlamentare să-și propună și să-și numească singure reprezentanții, iar candidații din partea societății civile să fie aprobați cu majoritate calificată.
Comisia propune, de asemenea, ca deciziile să fie adoptate cu majoritate calificată sau să se prevadă un mecanism care să ofere opoziției posibilitatea de a bloca anumite decizii procedurale dintre cele mai importante. Acest lucru ar trebui să asigure un consens între partide și să reducă riscul politizării procedurilor disciplinare.
În plus, proiectul trebuie să conțină garanții procedurale suficiente pentru deputați: dreptul de a fi ascultați, examinarea circumstanțelor cazului, motivarea deciziilor și posibilitatea revizuirii anumitor sancțiuni.
Legea privind etica trebuie să țină seama de protecția împotriva discriminării
Comisia de la Veneția recomandă includerea explicită în lege a motivelor de răspundere disciplinară pentru sexism, hărțuire sexuală și psihologică, precum și pentru alte forme de comportament discriminatoriu.
În același timp, este necesar să se prevadă proceduri eficiente de depunere și examinare a plângerilor, precum și sancțiuni corespunzătoare. Aceste dispoziții trebuie să respecte standardele Consiliului Europei.
Documentul subliniază, de asemenea, necesitatea menținerii unui echilibru între organizarea eficientă a activității parlamentare și pluralismul politic. Restricțiile privind intervențiile și participarea la ședințe pot fi necesare pentru menținerea ordinii, dar nu trebuie să se transforme într-un instrument de reprimare a criticii din partea opoziției.
Cele două proiecte de lege propun unificarea
Comisia de la Veneția examinează proiectul de lege privind statutul deputaților în strânsă legătură cu proiectul Codului privind organizarea și funcționarea parlamentului, pentru care a fost elaborat un aviz separat – CDL-AD(2026)028.
Experții recomandă unificarea celor două documente într-un singur act legislativ. Dacă autoritățile vor decide să le mențină separat, este necesar să se delimiteze clar conținutul: legea privind statutul trebuie să reglementeze aspectele de fond ale drepturilor, obligațiilor și eticii deputaților, iar Codul – aspectele procedurale ale activității parlamentare.
În special, este vorba despre termene, audieri, votare, elaborarea rapoartelor, motivarea deciziilor și revizuirea acestora. Delimitarea nu trebuie să creeze lacune în reglementare.
Comisia recomandă, de asemenea, revizuirea dispoziției care permite reglementarea anumitor aspecte privind statutul, conduita și etica deputaților prin alte acte normative, fără o listă clar delimitată. Astfel de norme pot slăbi garanțiile juridice ale deputaților, în special ale celor din opoziție.
Mesajul cheie – protejarea independenței mandatului
Concluzia Comisiei de la Veneția nu înseamnă respingerea ideii în sine a unei legi privind statutul deputaților. Dimpotrivă, experții salută intenția autorităților moldovene de a consolida baza juridică a activității parlamentare.
Cu toate acestea, în opinia comisiei, noua lege trebuie nu numai să stabilească cerințe privind comportamentul deputaților, ci și să protejeze independența mandatului acestora, libertatea de exprimare politică și dreptul opoziției de a participa pe deplin la activitatea parlamentului.
O chestiune cheie în procesul de perfecționare a documentului este modul în care se pot concilia disciplina și responsabilitatea parlamentarilor cu garanțiile împotriva aplicării arbitrare a sancțiunilor. De cât de clar vor fi definite încălcările, procedurile și mecanismele de luare a deciziilor depinde eficacitatea practică a noii reglementări și încrederea în instituțiile parlamentare.
The post Comisia de la Veneția solicită respectarea drepturilor opoziției și a libertății de exprimare în Moldova appeared first on LOGOPRESS.