Proiectul condus de agenția spațială japoneză JAXA ar putea oferi răspunsuri la una dintre marile enigme ale Planetei Roșii: originea celor doi sateliți naturali ai săi.
Lansare spre Marte pe 19 octombrie
MMX urmează să decoleze la bordul unei rachete H3 de la Centrul Spațial Tanegashima, pe 20 octombrie, la ora locală 04:41, ceea ce corespunde datei de 19 octombrie, ora 22:41 în România, potrivit Agenției Spațiale Europene (ESA).
Misiunea este coordonată de Japan Aerospace Exploration Agency (JAXA), cu participarea NASA, ESA, agenției spațiale franceze CNES și Centrului Aerospațial German (DLR).
Obiectivul central este Phobos, cel mai mare dintre cei doi sateliți naturali ai lui Marte. Planul prevede studierea corpului ceresc, coborârea unui rover pe suprafața acestuia și, ulterior, asolizarea sondei principale pentru prelevarea de material.
Dacă misiunea se desfășoară conform planului, cel puțin zece grame de material de pe Phobos vor ajunge pe Pământ în 2031.
Misterul sateliților Phobos și Deimos
În ciuda numărului mare de misiuni care au explorat Marte, Phobos și Deimos rămân relativ puțin cunoscuți.
Oamenii de știință nu au stabilit cu certitudine nici măcar modul în care aceștia au apărut. Una dintre ipoteze este că sateliții ar fi asteroizi capturați de gravitația planetei Marte. O altă variantă indică formarea lor din resturile aruncate în spațiu în urma unei coliziuni uriașe produse pe suprafața planetei.
Analizarea directă a unor mostre ar putea ajuta cercetătorii să stabilească originea lui Phobos și să obțină informații suplimentare despre evoluția sistemului marțian.
„Datele și mostrele aduse de MMX reprezintă o fereastră prin care putem studia evoluția lui Marte și a Sistemului Solar”, a explicat Elliot Sefton-Nash, cercetător ESA implicat în proiect.
Un rover de 25 de kilograme care va „cântări” doar 15 grame
MMX transportă 11 instrumente științifice, dintre care șapte sunt instalate pe sonda principală, iar patru pe roverul Idefix.
Vehiculul de explorare are o masă de 25 de kilograme, însă gravitația extrem de redusă de pe Phobos face ca greutatea sa resimțită la suprafață să fie echivalentă cu numai aproximativ 15 grame pe Pământ.
Idefix va analiza compoziția și textura suprafeței și va furniza informații necesare pregătirii coborârii sondei principale.
Misiunea presupune tehnologii speciale pentru deplasare, manevre și prelevarea robotizată a probelor în condițiile gravitaționale neobișnuite de pe satelitul marțian.
Mostrele ar urma să ajungă pe Pământ în 2031
Călătoria până la Marte va dura aproximativ un an. MMX este programată să intre pe orbită în jurul Planetei Roșii în august 2027, iar din septembrie același an să înceapă operațiunile în apropierea lui Phobos.
Roverul Idefix ar urma să fie eliberat la începutul anului 2029. În 2030, sonda principală este programată să coboare pe Phobos și să colecteze probele destinate întoarcerii pe Pământ.
Capsula cu mostre ar urma să aterizeze în Australia în 2031, după care materialul va fi transportat în Japonia pentru extragere, catalogare și distribuire către partenerii științifici ai misiunii.
Pe drumul de întoarcere, MMX va efectua observații suplimentare asupra lui Deimos și a planetei Marte.
Potrivit ESA, aducerea probelor pe Pământ le va permite cercetătorilor să utilizeze instrumente de laborator mult mai sofisticate decât cele care pot fi transportate în spațiu. Materialul va putea fi păstrat și pentru generațiile viitoare, care îl vor putea studia cu tehnologii încă inexistente în prezent.