„Pe grupurile parlamentare ale partidelor e neliniște! Toată lumea trimite linkuri la știrile care au apărut și îi întreabă pe șefi dacă e real. Am primit mesaje până și de la filialele județene”, a declarat pentru Mediafax un politician ce este la curent cu situația.
Reacțiile au apărut după ce G4Media și HotNews au relatat, citând surse apropiate Administrației Prezidențiale, că Nicușor Dan ia în calcul dizolvarea Parlamentului dacă Luca Niculescu nu reușește să formeze o majoritate.
Potrivit HotNews, președintele ar putea prezenta chiar vineri, 16 octombrie, un decret de dizolvare a Parlamentului, dacă negocierile pentru formarea Guvernului eșuează.
De ce se tem parlamentarii de anticipate. Riscul de a pierde mandatul
Sursele politice consultate de Mediafax susțin că perspectiva alegerilor anticipate a provocat îngrijorare în special în rândul parlamentarilor din formațiunile mai mici, dar și al celor din partidele mari care nu au garanția că vor mai ocupa un loc eligibil pe listele electorale.
Un nou scrutin ar însemna reluarea procesului de selecție a candidaților, renegocierea pozițiilor pe liste și o nouă campanie electorală, la mai puțin de doi ani de la alegerile parlamentare din 2024.
Pentru o parte dintre actualii deputați și senatori, riscul nu este doar ca partidul din care fac parte să obțină mai puține mandate, ci și ca ei să nu mai fie nominalizați pentru un nou mandat.
Situația este și mai delicată pentru parlamentarii aleși pe listele unor partide pe care ulterior le-au părăsit, dar și pentru cei care activează în grupuri politice mai mici. În cazul acestora, obținerea unui nou loc în Parlament ar depinde de capacitatea formațiunilor pe care le reprezintă de a trece pragul electoral sau de posibilitatea de a candida pe listele altor partide.
Momentul în care a apărut informația, considerat important de sursele politice
Un politician implicat în negocierile pentru formarea Guvernului a declarat anterior pentru Mediafax că trebuie analizat inclusiv momentul în care informația privind dizolvarea Parlamentului a fost transmisă presei de surse din Administrația Prezidențială.
Scenariul anticipatelor a fost făcut public marți, 13 octombrie, cu o zi înaintea unei reuniuni decisive a PSD privind susținerea Guvernului Niculescu și cu două zile înainte de termenul anunțat de premierul desemnat pentru depunerea listei miniștrilor și a programului de guvernare.
În interpretarea interlocutorului Mediafax, momentul ales ar putea indica o încercare de a crește presiunea asupra partidelor care încă nu și-au clarificat poziția privind votul de învestitură.
Perspectiva pierderii mandatelor ar putea determina parlamentari din mai multe grupuri să solicite propriilor conduceri politice găsirea unui compromis pentru învestirea noului Executiv.
Această interpretare nu exclude posibilitatea ca președintele Nicușor Dan să ia efectiv în calcul alegerile anticipate, dar sugerează că transmiterea informației în spațiul public ar putea avea și un rol în negocierile politice.
Negocierile pentru Guvernul Niculescu, într-un moment decisiv
Potrivit informațiilor obținute de Mediafax din surse politice, una dintre variantele discutate în prezent presupune formarea unui Guvern în care PSD să dețină cea mai mare parte a portofoliilor ministeriale, în timp ce președintele Nicușor Dan ar avea un cuvânt decisiv în desemnarea unor miniștri din domenii strategice, precum Externele, Apărarea și Fondurile Europene sau Finanțele.
Executivul ar urma să beneficieze de susținerea parlamentară a PNL și UDMR, în baza unor înțelegeri politice care să îi asigure supraviețuirea cel puțin până în aprilie 2027.
Problema este că PSD ezită să accepte o formulă în care ar deține principalele ministere, dar ar suporta aproape singur costurile electorale ale guvernării.
Social-democrații își doresc ca și celelalte partide care ar susține Guvernul să își asume efectiv participarea la Executiv.
În schimb, PNL și UDMR s-au arătat dispuse să susțină învestirea unui Guvern fără să intre neapărat într-o coaliție guvernamentală cu PSD.
Decizia social-democraților este așteptată miercuri, 14 octombrie, și ar putea fi determinantă pentru șansele premierului desemnat Luca Niculescu de a obține cele minimum 233 de voturi necesare în Parlament.
Nicușor Dan poate dizolva Parlamentul, dar nu este obligat
Posibilitatea dizolvării Parlamentului este prevăzută de articolul 89 din Constituție. Președintele poate recurge la această măsură dacă Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
În actuala criză politică au fost deja respinse două propuneri de guvern, cele conduse de Adrian Veștea și Siegfried Mureșan, iar termenul de 60 de zile a fost depășit.
Înaintea unei eventuale dizolvări, președintele trebuie să consulte președinții celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare.
Constituția nu îl obligă însă pe șeful statului să dizolve Parlamentul, chiar dacă sunt îndeplinite condițiile necesare. Decizia rămâne la latitudinea președintelui.