România salută noua lege ucraineană a minorităților naționale. Unele organizații românești din Ucraina rămân nemulțumite

Președintele României, Nicușor Dan, a salutat adoptarea în Ucraina a unei noi legi a minorităților naționale, care extinde folosirea limbilor maghiară sau română, dar nu și al rusei, înlăturând un obstacol în calea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.
„Noile prevederi legislative consolidează cadrul legal pentru educația în limbile minorităților recunoscute ca limbi oficiale ale Uniunii Europene, alături de limba ucraineană. Considerăm că, în acest fel, Ucraina își consolidează poziția de candidat la integrarea în Uniunea Europeană, un proces pe care România îl sprijină ferm”, a scris Dan pe Facebook marți, când noua lege ucraineană a fost promulgată de omologul său de la Kiev, Volodimir Zelenski.
Luni, când legea ucraineană obținea votul legislativului de la Kiev, Ungaria a confirmat că aprobarea ei înseamnă că Budapesta nu se mai opune începerii de către Ucraina a negocierilor de aderare pe încă două grupuri de capitole (clustere), odată cu vecina ei de integrare în UE, R. Moldova.
Te-ar putea interesa și: Ungaria dă „lumină verde” deschiderii de noi capitole ale aderării cu Ucraina și implicit cu MoldovaDupă destrămarea Uniunii Sovietice, Ucraina a adoptat legislație menită să consolideze statutul limbii ucrainene, de obicei prin favorizarea ei în dauna rusei, care fusese dominantă în multe domenii.
Aprobând noua lege, luni, liderii politici de la Kiev au dat asigurări că drepturile mai mari pentru limbile oficiale din UE vorbite pe teritoriul Ucrainei nu vor submina poziția limbii de stat, ucraineana.
Atât Bucureștiul, cât și Budapesta au spus separat, în replică la adoptarea noii legislații că vor urmări aplicarea ei în practică în regiunile unde trăiesc etnici maghiari și români.
Pe de altă parte, presa din România a relatat la sfârșitul săptămânii trecute că trei organizații de etnici români din Ucraina au avertizat conducerea de la București că legea pregătită la Kiev nu merge destul de departe.
„Am ajuns la concluzia că, deși proiectul cuprinde unele prevederi care pot fi folositoare, rămâne un număr de chestiuni de mare însemnătate pentru păstrarea școlilor și a învățământului în limba română și care, în forma de acum, trebuie îndreptate”, se spune într-un memoriu trimis la București de Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți și Asociația Național-Culturală „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa.
Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.